Care sunt criteriile pentru alegerea furnizorului de cloud extern

Autor: Emilian Nedelcu

Cele mai importante criterii care trebuie luate in considerare pentru alegerea unui furnizorii de solutii de tip cloud sunt siguranta datelor, disponibilitatea lor si confidentialitatea, potrivit unui studiu realizat de catre integratorul Brinel.

Potrivit raspunsurilor primite de compania Brinel, siguranta este cel mai important criteriu in alegerea unui furnizor de cloud (84%), urmat de disponibilitate (80%) si confidentialitate (69%).
Studiul arata ca 42% dintre profesionistii IT respondenti sunt inca indecisi in ceea ce priveste alegerea unui cloud extern, in timp ce 40% nu sunt dispusi sa apeleze inca la un furnizor extern pentru virtualizare.
Totusi, 18% planifica externalizarea stocarii datelor, aceasta fiind cea mai mare pondere din totalul respondentilor, fiind urmati de cei care opteaza pentru back-up si de cei are opteaza pentru accesarea aplicatiilor.
In acelasi timp, in Romania, centrul propriu de date este folosit cel mai mult pentru infrastructura ca serviciu, respectiv virtualizarea serverelor (52%) si stocare (45%). Pe locul al treilea, conform respondentilor, centrul propriu de date este folosit, ca serviciu, pentru back-up, iar ca utilizare, pentru Disaster Recovery Site, fiecare avand o pondere de 36%.
Pentru organizatii, securitatea centrului de date este cea mai importanta conform respondentilor, fiind urmata de consolidarea si virtualizarea serverelor, consolidarea networking-ului, stocare, administrare si automatizare, convergenta si continuitatea operationala a afacerii.

Din studiu mai reiese ca 66% dintre organizatiile romanesti au alocat fonduri in 2012 pentru optimizarea centrelor de date.

Majoritatea respondentilor au afirmat ca vor fi influentati pozitiv de convergenta echipamentelor si a aplicatiilor, cu avantaje semnificative in performanta si fiabilitate (33%) si de optimizarea resurselor disponibile (29%).
Totusi, 17% dintre respondenti considera ca nu vor fi influentati, sau vor fi doar intr-o mica masura.
“Cresterea gradului de utilizare a bazei IT existente si optimizarea investitiilor deja facute este principala tendinta in randul organizatiilor din Romania, cele mai multe fiind interesate sa-si dezvolte propriul centru de date”, a declarat a declarat Marcel Borodi, directorul executiv al companiei Brinel.
La realizarea studiului au participat 97 de profesionisti IT din 73 de companii si institutii, pe parcursul lunilor martie si aprilie din acest an.
Brinel are un centru de date in care a investit aproximativ un milion de euro, iar serviciile cele mai solicitate sunt “Platform as a service”, “Storage as a service” si “Data Recovery”. Pentru acest an, Brinel estimeaza ca 20 de noi clienti vor apela la serviciile oferite prin centrul de date.
Printre clientii Brinel se numara companii din domeniul productiei, distributiei si serviciilor: Mol Romania, Farmec, ISDC, Emerson, Kronospan, Holzindustrie Schweighofer, Teraplast, EVW Holding, Edy Spedition, Autonet, Transilvania General Import Export dar si institutii publice (Casa Judeteana de Pensii Cluj), precum si universitati (Universitatea Babes – Bolyai din Cluj).

Jurnalul National

Din cauza datoriilor, conturile Poştei Române ar putea fi blocate

Potrivit deputatului Matei Radu Brătianu (PSD), conturile Poştei Române ar putea fi blocate din cauza datoriilor acumulate. Operatorul poştal are datorii de 85 milioane de lei, acumulate în ultimii trei ani şi reeşalonate, care dacă nu se achită până în iunie se blochează conturile companiei.”De la începtul anului, Poşta a mai acumulat datorii în sumă de aproximativ 40 milioane de lei din TVA şi penalităţi. De asemenea, şi datoriile de 85 milioane de lei provin tot din neplata TVA şi penalităţi”, a spus Brătianu, prezent la audierile de avizare a lui Dan Nica la conducerea Ministerului Comunicaţiilor.Brătianu a mai precizat că CNPR a pierdut şi procesul prin care a contestat amenda aplicată de Consiliul Concurenţei.În decembrie 2010, Consiliul Concurenţei a anunţat că a amendat Poşta Română cu 103,3 milioane lei (24,06 milioane euro), reprezentând 7,2% din cifra de afaceri realizată în 2009, pentru abuz de poziţie dominantă.”Apărătorul companiei, firma de avocatură a lui Valeriu Stoica, nu s-a prezentat la proces pentru că nu a primit citaţia. Este incalificabil ce s-a întâmplat”, a spus Brătianu, citat de Mediafax.În 2011, operatorul a consemnat pierderi de 68 milioane de lei, din care 30 milioane de lei reprezintă provizioane pentru diverse litigii, potrivit datelor prezentate de ministrul demis al Comunicaţiilor, Răzvan Mustea.

Market Watch

Automate de bilete pentru transportul public la Iasi

Luiza Sandu

AROBS Transilvania Software anunta ȋncheierea unui parteneriat cu Primaria Municipiului Iași, având ca scop furnizarea unei soluţii software de automatizare a vânzării biletelor pentru transportul ȋn comun.
AROBS a pus la dispoziţia municipalităţii ieșene și Regiei Autonome de Transport Public Iași atât soluţia software de administrare a automatelor, precum și cele 10 terminale care vor fi amplasate ȋn cele mai aglomerate zone din Iași, cu scopul de a eficientiza transportul public și de a ȋncuraja cetăţenii să folosească mijloacele de transport ȋn comun.Terminalele achiziţionate sunt modele outdoor moderne, combină tehnologia digitală și serviciile de tip „self-service”, oferind ușurinţă ȋn utilizare pentru toate tipurile de utilizatori deoarece permit plata cu monezi, bancnote și carduri bancare. Primul automat de vânzare a biletelor pentru transportul ȋn comun a fost inaugurat saptamana trecuta, ȋn Piaţa Unirii din Iași. Celelalte 9 automate urmează să fie montate ȋn alte zone cu un flux ridicat de călători.Introducerea acestor automate de vânzare de bilete pentru transportul ȋn comun din Iași face parte din proiectul european Archimedes care urmărește introducerea de măsuri inovative referitoare la transportul public, schimbarea comportamentului de călătorie și creșterea numarului de elevi și studenţi care folosesc un transport public de calitate.Destinată regiilor autonome de transport public, soluţia software dezvoltată de AROBS vizează ȋmbunătaţirea calitatii serviciilor dedicate transportului in comun, eficientizarea sistemului de transport in comun in orasele turistice, reducerea costurilor cu personalul, precum si atragerea calatorilor spre utilizarea transportului public.
„Acest proiect face parte din strategia firmei AROBS de dezvoltare de soluţii ȋn zona de mobilitate. Am ȋnceput deja colaborarea și cu alte regii care să le permită acestora eficientizarea prin monitorizarea consumului de carburant sau a rutelor auto. Soluţiile se adresează și pasagerilor care vor putea folosi ȋn mod optim reţeaua de transport ȋn comun a unei regii de transport. Toate aceste aplicaţii software se bazează pe experienţa ȋn domeniul GIS a specialiștilor AROBS, cât și ȋn dezvoltarea de soluţii de rutare auto și pietonale”, a declarat Voicu Oprean,  Directorul General al AROBS.

Ziarul Financiar

ANCOM confirmă: o prevedere din caietul de sarcini contestată dur de Orange şi Vodafone, schimbată

Autor: Adrian Seceleanu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va schimba caietul de sarcini pentru cea mai mare licitaţie de spectru radio din istoria României astfel încât Orange şi Vodafone să nu fie obligate să cumpere fie mai mult, fie mai puţin spectru decât folosesc în prezent pentru perioada ianuarie 2013 – aprilie 2014, a declarat pentru ZF Cătălin Marinescu, preşedintele instituţiei care gestionează acest proces. “În urma unor analize extinse şi a mai multor runde de consultări cu industria, condiţiile licitaţiei vor permite obţinerea, de către unul sau ambii operatori Orange şi Vodafone, a întregii cantităţi de spectru deţinute în prezent”, a declarat Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM.Orange, Vodafone şi consultanţi implicaţi în dosar au susţinut în ultimele săptămâni că varianta iniţială a caietului de sarcini formulată de ANCOM ar fi obligat cei doi operatori să cheltuie zeci de milioane de euro inutil, şi să instaleze câteva sute de antene noi, doar pentru a menţine nivelul existent al serviciilor.Zvonurile că ANCOM a cedat în faţa comentariilor operatorilor au fost confirmate indirect de o declaraţie făcută în această seară de Florina Tănase, Senior Director, Regulatory, Legal şi Corporate Affairs, Vodafone România. “În urma procesului transparent de consultare publică desfăşurat de autorităţile de reglementare, avem încredere că design-ul licitaţiei va fi reconsiderat, pe baza punctelor de vedere pe care le-am exprimat. Este vorba în primul rând despre formatul licitaţiei pentru licenţele temporare, şi anume permiterea existenţei blocurilor de 2,5 Mhz, ceea ce ar asigura, teoretic, posibilitatea evitării oricui impact negativ asupra consumatorilor din România”, a spus Tănase.Schimbarea nu afectează planurile altor operatori de a obţine spectru în această bandă, a declarat Marinescu. “În acelaşi timp, condiţiile licitaţiei vor permite operatorului care nu deţine spectru în banda de 900MHz, RCS&RDS, sau unui nou intrat, să obţină resursele de spectru pe care le doreşte. Aşa cum este normal, totul va depinde de decizia de a licita a participanţilor la licitaţie şi fiecare porţiune de spectru va ajunge la cel care va oferi pentru ea suma cea mai mare. Important este că toţi se vor bucura de condiţii egale în procesul de licitaţie”.

Varianta iniţială a caietului de sarcini

România scoate la vânzare licenţe de comunicaţii mobile pentru perioada 2014- 2029 dar Orange şi Vodafone, care rămân fără licenţă la lui 2011 în banda de 900 MHz – prin care oferă servicii pentru milioane de clienţi – trebuie în primul rând să se lupte să câştige o licenţă temporară până în aprilie 2014.ANCOM a propus iniţial ca împărţirea licenţelor temporare (până în 2014) din frecvenţa de 900 MHz să fie realizată în blocuri de câte 5 MHz, situaţie în care Orange şi Vodafone ar fi fost forţate să cumpere fie mai mult, fie mai puţin spectru decât folosesc în prezent (12,5 MHz). Dacă ar fi cumpărat mai puţin spectru, respectiv dacă în loc de 12,5 MHz vor avea doar 10 MHz începând cu 2013, cei doi operatori ar fi nevoiţi să-şi rearanjeze utilizarea frecvenţei radio (refarming) într-un termen foarte scurt (de şase luni) la costuri de zeci de milioane de euro. Dacă vor dori să cumpere mai mult spectru pentru a amâna refarmingul până în aprilie 2014, Orange şi Vodafone ar putea licita fiecare astfel încât să cumpere fiecare câte 3 blocuri de 5 MHz până în 2014. Însă la vânzare sunt doar 5 blocuri, ceea ce înseamnă că sistemul de licitaţie conceput de ANCOM va duce la o creştere a preţurilor de fiecare dată când şi Orange şi Vodafone vor licita pentru a câştiga mai multe blocuri, iar la un moment dat una din cele două companii tot urma să piardă.Varianta finală a documentaţiei pentru caietul de sarcini depinde de noul Guvern, care trebuie să adopte proiectul de hotărâre privind cuantumul taxei de licenţă, a declarat Cătălin Marinescu.”ANCOM s-a consultat în toate etapele organizării acestei licitaţii cu reprezentanţii industriei şi a analizat cu mare atenţie observaţiile consistente transmise de aceştia pe marginea documentaţiei propuse. Vom prezenta poziţia Autorităţii şi varianta finală a documentaţiei într-o şedinţă a Consiliului Consultativ ce va fi organizată imediat după adoptarea de către Guvern a proiectului de hotărâre a Guvernului privind cuantumul taxei de licenţă, publicarea şi intrarea în vigoare a acesteia”, a spus şeful ANCOM.Noul ministru al comunicaţiilor Dan Nica nu a făcut până în prezent nicio declaraţie în legătură cu licitaţia organizată de ANCOM.

Wall Street

Orange il numeste pe Dorin Odiatiu manager pentru relatia cu autoritatile

Cristina Negraru

“Este vorba de un nou departament. Echipa condusa de Dorin Odiatiu se va ocupa de dezvoltarea activitatilor de wholesale, parteneriate si de gestionarea reglementarilor si a relatiilor cu autoritatile romane”, au explicat oficialii Orange.Odiatiu a fost in ultimii trei ani director de marketing, insa o mare parte din activitatea sa era in zona de reglementare.Crearea unui departament vine in contextual in care in acest an trebuie sa aiba loc licitatia de licente de telefonie mobila valabile pana in 2029. Managerul a obtinut diploma de inginer specializat in electronica si transporturi in cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. Din 1997 lucreaza in cadrul Orange Romania (la acea vreme MobilRom) ca international roaming coordinator. Din anul 2001 pana in 2007 a ocupat postul de international business & interconnection manager. In 2007 a fost numit head of wholesale, international and regulatory affairs, alaturandu-se Comitetului Executiv al Orange Romania. La 1 februarie 2009, Odiatiu a devenit director de marketing al companiei.

Finantistii.ro

Deutsche Telekom vrea sa treaca Brasovul pe harta investitiilor. Compania planuieste deschiderea unei unitati de productie

Stefania Enache

Deutsche Telekom vrea sa treaca Brasovul pe harta investitiilor. Compania planuieste deschiderea unei unitati de productie

O delegatie a companiei T-Systems International GmbH, divizie Deutsche Telekom- cel mai mare grup de telecomunicatii din Europa, a vizitat Brasovul pentru a vedea daca exista posibilitatea deschiderii unei unitati de productie in acest oras. Oficialii organizatiei au avut mai multe intalniri cu autoritatile locale, dar si cu reprezentantii mediului universitar si de afaceri. Cu aceasta ocazie ei au facut publice planurile de dezvoltare pe care le au si care vizeaza noi investitii in segmentul de productie.Grupul analizeaza in acest moment trei posibile locatii unde ar putea deschide o filiala. Este luat in calcul si orasul Brasov ca zona de investitie. „ T-Systems cauta sa se mute in tari din Europa care presupun costuri mai mici. Romania este o posibila locatie foarte importanta pentru noi, si de aceea am dorit sa vizitam Brasovul, pentru a ne face o impresie. Noi vrem ca in urmatorii trei ani sa angajam 1.000 – 1.500 de oameni“, a declarat Ben Carl, sef de programe si strategii in cadrul T-Systems International GmbH.Celelalte tari catre care Deutsche Telekom si-ar putea directiona atentia sunt Bulgaria si Macedonia. Ben Carl a precizat ca pana la sfarsitul lunii mai trebuie sa prezinte in fata board-ului companiei o situatie cat mai clara legata de acest proiect, iar acest lucru presupune si stabilirea locatiei pentru noua unitate de productie.Din momentul in care sunt trasate foarte clar aceste directii trebuie ridicata o unitate de productie-pilot unde vor lucra , pentru inceput, in jur de 200 de salariati. Daca Deutsche Telekom decide sa investeasca in Brasov exista posibilitatea ca peste 1.500 de specialisti in IT si telecomunicatii sa fie angajati aici in urmatorii trei ani.Grupul traverseaza o perioada destul de dificila, fiind obligat sa-si regandeasca politica de dezvoltare. Financial Times Deutschland a publicat in luna aprilie un articol in care anunta ca Deutsche Telekom ar putea ajunge in situatia in care, la inceputul anului viitor, sa-si vanda diviziile din Marea Britanie si Olanda. Hotararea are la baza strategia de conservare a dividendetelor si de crestere a investitiilor din SUA.Firma este obligata sa continue investitiile in SUA pentru a mentine competitivitatea T-Mobile USA, in contextul in care tranzactia de 39 de miliarde dolari prin care divizia americana trebuia prealuata de AT&T a esuat.Deutsche Telekom controleaza grupul elen OTE, care detine in Romania companiile Romtelecom si Cosmote Romania.

Wall Street

Primul interviu al lui Ponta ca premier: Ce spune despre ACTA

“Nu-l ratificam pana cand nu vor fi aduse in Parlamentul European modificari care sa asigure, asa cum este corect, protectia drepturilor de proprietate intelectuala, dar nici sa nu atinga drepturile la viata privata. In momentul in care lasi furnizorii de internet sa imi intre in adresa de e-mail, sa imi citeasca mesajele, asa ceva eu unul nu vreau sa mi se intample mie personal si atunci cu atat mai putin sa i se intample oricarui cetatean roman”.

Wall Street

Theocharopoulos, Cosmote: Preturile de pornire pentru licentele de telefonie sunt prea ridicate

Venitul mediu pe utilizator si Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei nu justifica preturile de pornire ale licitatiei privind licentele de telefonie mobila, care sunt “destul de ridicate”, comparativ cu cele solicitate recent in celelalte tari europene, potrivit sefului Cosmote Romania si Romtelecom, conform Mediafax.“Continuam sa ne desfasuram activitatea intr-un mediu dificil, sunt necesare investitii consistente, iar Romania este tara din Uniunea Europeana cu cele mai mici tarife si, deopotriva, cu cele mai mici margini de profit. Consideram ca fiecare cent pe care operatorii trebuie sa il plateasca pentru a achizitiona spectrul licitat trebuie sa fie scazut din valoarea investitiei necesare in dezvoltarea de noi tehnologii si servicii”, a declarat directorul general al Cosmote Romania, Stefanos Theocharopoulos.El spune ca noile tehnologii mobile vor avea ca efect dezvoltarea economica a Romaniei.”Acest lucru inseamna o crestere semnificativa a veniturilor de pe urma taxelor, acesta fiind de fapt adevaratul beneficiu pe care Romania il va avea din vanzarea licentelor mobile si nu impunerea unor preturi de pornire ridicate pentru spectrul licitat”, a mai spus Theocharopoulos.Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a anuntat, in prima parte a lunii martie, ca pretul de pornire al celor 56 de licente pentru comunicatii mobile insumeaza 726,8 milioane de euro si variaza intre 800.000 si 40 milioane de euro, in functie de perioada de valabilitate, de 15 luni sau 15 ani.Potrivit institutiei, la licitatie vor fi scoase un numar de 42 de licente de frecvente, dintre care 6 sunt in banda de 800 MHz, 7 in banda de 900 MHz, 15 in banda de 1.800 MHz si 14 in banda de 2.600 MHz, precum si 3 licente in banda de 2.600 MHz.Toate cele 45 de licente vor fi valabile 15 ani. Cei trei operatori de telefonie mobila prezenti acum pe piata – Orange, Vodafone si Cosmote – utilizeaza in prezent aceste frecvente, mai putin cea din banda 2.600 MHz, care permite introducerea de servicii telecom din generatia a patra (4G).De asemenea, vor mai fi scoase la licitatie, pe o perioada de 15 luni, 11 licente de frecvente de 900 si 1.800 MHz, utilizate in prezent de Vodafone Romania si Orange Romania.Preturile de pornire au fost propuse de ANCOM, dar vor fi stabilite de Executiv si aprobate printr-o hotarare de Guvern.Potrivit lui Theocharopoulos, pe langa preturile de pornire, conditiie de plata si de garantare pentru licitatia de spectru sunt “mai aspre” chiar decat cele din sectorul imobiliar in anii de crestere puternica.”E ca si cum ai avea de platit o chirie pentru un apartament cu mai mult de un an in avans, inainte de a te muta in el. Nu am mai identificat conditii asemanatoare in niciuna dintre tarile europene unde au avut loc licitatii similare”, a afirmat seful Cosmote Romania.El mai spune ca, luand in considerare contextul actual, starea pietei telecom, cerintele si formatul licitatiei, s-ar putea sa fie prea devreme pentru ca in Romania sa se deruleze o licitatie mixta, asa cum se prevede in proiectul documentatiei de licitatie.”Pentru a realiza acest lucru cu succes, multe premise si parametri trebuie setati si indepliniti atat la nivel macroeconomic, cat si la nivel tehnic al pietei”, a afirmat Theocharopoulos.In plus, in afara de aspectele financiare, seful operatorului apreciaza ca timpul alocat pentru procesul consultativ a fost extrem de scurt. Consultarea documentatiei ANCOM a avut loc in perioda 14 martie – 20 aprilie.”Cand spunem acest lucru, facem o comparatie cu celelalte intervale de timp pentru consultare alocate altor procese. Un interval de timp mai extins ar fi fost util si ar fi permis tuturor partilor implicate o analiza mai in profunzime a tuturor scenariilor posibile si a implicatiilor tehnice. Cosmote a fost intr-un fel “fortata” sa participe in acest proces de catre ceilalti jucatori, ale caror licente expira; licenta noastra expira abia in 2014″, a mai spus reprezentantul operatorului.In opinia lui Theocharopoulos, sectorul telecom este unul dintre principalii vectori ai economiei nationale, numarandu-se printre ariile cu cea mai mare vizibilitate peste granite.”Avand in vedere importanta acestuia pentru dezvoltarea economiei, operatorii de telefonie mobila au subliniat in ultima perioada, de cate ori au avut prilejul, faptul ca licitatia curenta pentru spectru ar trebui sa asigure predictibilitatea necesara in cazul oricarei investitii de proportii, investitiile venind in beneficiul a milioane de romani”, a aratat seful Cosmote Romania.Pe langa predictabilitate, licitatia pentru spectru ar trebui sa creeze un cadru sustenabil si conditii rezonabile pentru toti jucatorii.Astfel, potrivit lui Theocharopoulos, ANCOM ar trebui sa furnizeze masuri de securizare a investitiilor realizate pana in prezent si continuitatea afacerilor tuturor operatorilor principali.”A securiza continuitatea afacerilor marilor investitori presupune a securiza venituri la bugetul de stat si zeci de mii de locuri de munca pentru romani”, a aratat reprezentantul companiei.El a adaugat ca la aceasta licitatie pot participa atat jucatori existenti, cat si nou-veniti, iar conditiile ar trebui sa porneasca de la aceleasi premise pentru toti operatorii, mai ales pentru cei existenti, care au investit miliarde de euro pe piata locala.”Grupul OTE a investit aproximativ trei miliarde de euro in subsidiarele din Romania. Totodata, cerintele pentru participantii la licitatie sunt foarte ridicate si ar trebui, inainte de toate, sa fie create conditiile pentru a putea solicita astfel de obligatii. Toate cerintele au impact direct si definitiv asupra evolutiei afacerilor operatorilor; cu totii ar trebui sa analizam cu atentie toate aceste aspecte”, mai spune Theocharopoulos.Potrivit ANCOM, alocarea spectrului de frecvente pentru telefonie mobila se va realiza printr-o procedura de selectie competitiva, care presupune ca fiecare operator interesat sa depuna o oferta initiala prin care va indica numarul de blocuri pe care doreste sa le achizitioneze in fiecare dintre benzile disponibile.In prezent, benzile de frecvente cuprinse intre 880 si 960 MHz sunt utilizate de Cosmote Romania, Orange Romania si Vodafone Romanie pentru furnizarea de servicii de telecomunicatii de generatia a doua (2G) prin tehnologia GSM.Primele doua licente 2G au fost castigate la finele anului 1996 de companiile care functioneaza in prezent sub denumirile Vodafone Romania (fost Mobifon) si Orange Romania (fost Mobil Rom) si au expirat la 31 decembrie 2011. Fiecare din cei doi operatori a achitat 75 milioane de dolari (in doua transe) pentru utilizarea licentei in ultimii 15 ani.La finele anului trecut, Guvernul a decis sa prelungeasca perioada de valabilitate a licentelor 2G cu un an, pana la 31 decembrie 2012. Taxa de prelungire a licentelor a fost de 6,4 milioane de euro pentru fiecare operator.A treia licenta 2G este operata de Cosmote Romania (fost Cosmorom) si expira la 5 aprilie 2014. Operatorul a achitat 53 milioane de dolari (in doua transe) pentru utilizarea licentei.Cei trei operatori furnizeaza servicii 2G si in benzile de frecvente cuprinse intre 1.710 si 1.840 MHz.Vodafone si Orange mai detin drepturi de utilizare a frecventelor si in banda de frecvente de 2.100 MHz pentru furnizarea de servicii de comunicatii mobile de generatia a treia (3G) prin intermediul tehnologiei UMTS.Cele doua licente 3G au fost acordate in anul 2005, prin procedura de selectie comparativa, si au o valabilitate de 15 ani. Taxa de licenta s-a ridicat la 35 milioane de dolari, pentru fiecare operator.Celelalte doua licente 3G in banda de frecvente de 2.100 MHz au fost acordate la inceputul anului 2007, tot in urma unei proceduri de selectie comparative, operatorilor RCS&RDS si Telemobil, ultimul fiind controlat de OTE.Cosmote Romania este al treilea operator local de telefonie mobila, cu aproximativ 6,5 milioane de clienti la 31 decembrie 2011.Compania este detinuta de OTE, care controleaza Romtelecom, operator de telefonie fixa.
Ziarul Financiar

Cosmote şi Romtelecom au redus cheltuielile şi şi-au mărit profitul operaţional

Autor: Adrian Seceleanu

Cosmote şi Romtelecom, două dintre cele mai mari companii locale de comunicaţii, controlate de grupul elen OTE, au raportat în primul trimestru profit operaţional (EBITDA) în creştere pe fondul unei tendinţe constante, dar fragile, de stabilizare a economiei României, potrivit datelor financiare publicate de acţionarul majoritar.

Veniturile Romtelecom au scăzut cu 3,7% în primul trimestru, la 160,2 milioane de euro, în timp ce profitul operaţional înainte de taxare, depreciere şi amortizare (EBITDA) a urcat cu 82%, la 40,4 milioane de euro, compania raportând creşteri ale numărului de clienţi pe internet şi televiziune şi o continuare a declinului pe telefonia fixă. Numărul de clienţi pe TV şi internet a crescut uşor şi faţă de sfârşitul anului precedent.”Scăderea veniturilor cu aproximativ 3% de la an la an, în comparaţie cu cea de aproximativ 8% înregistrată anul trecut, reflectă schimbările în strategia comercială, diminuarea amortizării şi stabilizarea generală a companiei. De asemenea, în pofida creşterii costurilor generate de conţinutul TV, cheltuielile operaţionale au scăzut cu 2,8% în primul trimestru, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii personalului şi a costurilor echipamentelor”, a declarat Anastasios Tzoulas, directorul executiv financiar al Romtelecom.Numărul clienţilor pe telefonie fixă a scăzut cu 5,4% în primul trimestru, de la 2,585 milioane în primele trei luni ale anului trecut la 2,446 milioane în acest an.Pe segmentul internet broadband, numă­rul de abonaţi a urcat cu 8,9%, de la 1,062 milioane la 1,156 milioane.Serviciile de televiziune prin satelit, prin internet (IPTV) şi prin cablu digital au înregistrat un avans al numărului de clienţi de 11,8%, de la 1,064 milioane la 1,19 milioane.”Aproape o jumătate dintre clienţii companiei folosesc acum de la Romtelecom două servicii indispensabile pentru orice gospodă­rie: TV sau broadband şi voce fixă. Acesta este rezultatul strategiei de promovare a pachetelor, care pot fi personalizate de clienţi în funcţie de propriile nevoi şi sunt, de asemenea, mai avantajoase din punct de vedere al preţurilor. Numărul utilizatorilor de internet şi TV a continuat să crească ajungând să atin­gă împreună 2,3 milioane, la o rată de creştere care reflectă un comportament mai prudent din partea consumatorilor. Pe segmentul business, Romtelecom continuă să fie lider de piaţă pentru segmentele de telefonie fixă, internet fix şi VPN”, a precizat Tzoulas.Pe de altă parte, veniturile Cosmote România, numărul trei pe piaţa locală de telefonie mobilă, au crescut cu 9,4% în T1, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 117,4 mil. euro, în timp ce profitul EBITDA a urcat cu 44,7%, la 26 mil. euro, pe fondul unei scăderi a cheltuielilor generale şi administrative, precum şi a celor de marketing.Cosmote şi Romtelecom sunt conduse de la jumătatea anului trecut de acelaşi director executiv, Stefanos Theocharopoulos.La Cosmote venitul mediu lunar pe utilizator (ARPU) a crescut cu 9,1% în primul trimestru al 2012, comparativ cu primul trimestru al 2011. Marja EBITDA a fost de 22,1%, cu 5,4 puncte procentuale mai mult, comparativ cu primul trimestru din 2011. Compania şi-a mărit cu 30% baza de clienţi business, unul dintre clienţii noi fiind Bancpost, pentru serviciile de date.”Cosmote România a continuat să îşi îm­bunătăţească performanţa şi în acest trimestru, înregistrând creşteri semnificative pe mai multe segmente în pofida mediului eco­no­mic dificil şi competiţiei intense. Compania şi-a crescut profitabilitatea EBITDA, veniturile şi ARPU, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Mai mult, creşterea puternică şi susţinută a segmentului corporate, un segment important pentru companie, consolidează poziţia COSMOTE pe piaţă”, a declarat Konstantinos Apostolou, director financiar al Cosmote România.Din numărul total de clienţi, 23,4% reprezintă abonamente, faţă de 22,4% în primele trei luni ale anului trecut, reflectând creşterea pe segmentul business şi ofertele pe segmentul rezidenţial. Baza de clienţi 3G a urcat în primul trimestru cu 74%.Piaţa rămâne însă departe de o revenire, a declarat anterior pentru ZF Stefanos Theocharopoulos. “Economia României este strâns legată de evoluţiile din UE şi de aceea cred că încă ne confruntăm cu instabilitate la nivel european şi acest lucru creează de asemenea îngrijorări şi un mediu de insecuritate pentru clienţii noştri. Vedem că piaţa este stabilă, dar nu aş spune că există semne clare de revenire a industriei noastre.”Grupul elen OTE, cel mai mare operator telecom din Europa de Sud-Est, a raportat un profit peste aşteptări în primul trimestru, susţinut de vânzarea participaţiei deţi­nute la compania sârbă de telefonie Telekom Srbija şi de reducerile de costuri.Profitul net s-a situat la 306,6 mil. euro, comparativ cu 30 mil. euro în aceeaşi peri­oadă a anului trecut. OTE a obţinut 211 mil. euro din vânzarea a 20% din acţiunile Te­lekom Srbija. Analiştii consultaţi de Reuters anticipau un profit net de 286,6 mil. euro.

Ziarul Financiar

Miza anului în telefonia mobilă: lunga listă de nemulţumiri ale giganţilor care participă la licitaţia de 700 mil. euro
Operatorii cer o aplicaţie web securizată care să gestioneze întregul proces. Filmările şi înregistrările audio permanente ale reprezentanţilor companiilor care participă la licitaţie, motiv de îngrijorare: ce se întâmplă cu înregistrările după ce se termină licitaţia? Întrebarea momentului pe piaţă: va interveni noul Guvern pentru a schimba condiţiile licitaţiei sau chiar pentru a o amâna?

Hot News

Orange, RCS&RDS, Cosmote si Vodafone cer conditii mai bune pentru licitatia frecventelor de telefonie mobila. Ce raspunde arbitrul telecom – ANCOM
In vara acestui an se va realoca prin licitatie spectrul de frecvente utilizat in prezent de Orange si Vodafone in benzile 900Mhz/1800Mhz pentru furnizarea de servicii 2G/3G, urmand sa fie acordate licente pentru o perioada de 15 luni (ianuarie 2013 – aprilie 2014). Dorin Odiatiu, director in cadrul Orange Romania, sustine ca in prezent este utilizat intregul spectru in banda de 900 MHz, iar ‘consecintele (..) ce ar rezulta din eliberarea a 2,5MHz din cei 12,5MHz se transpun in necesitatea de a instala citeva sute de antene noi pe tot teritoriul Romaniei, cu un cost total estimat la peste 100 milioane euro si o perioada minima de 2 ani necesara pentru aceasta dezvoltare”. In replica, presedintele ANCOM sustine ca operatorii vor avea timpul si conditiile pentru a asigura continuitatea serviciilor oferite in prezent.

Wall Street

Orange: Nu vrem o licitatie pe 15 luni. Ar trebui sa aiba loc o singura licitatie, pe 15 ani

Licitatia de licente temporare, care sa fie valabile din ianuarie anul viitor pana in aprilie 2014, nu ar trebui sa aiba loc pentru ca nu ofera predictibilitate businessului, ci ar trebui aleasa o alta varianta, a afirmat la o intalnire cu presa Dorin Odiatiu, managerul responsabil in cadrul Orange pentru reglementare si relatia cu autoritatile romane.

Ziarul Financiar

Concurenţa a închis investigaţia privind Romtelecom în dosarul în care a amendat Orange şi Vodafone cu 63 mil. euro

Consiliul Concurenţei (CC) a închis investigaţia împotriva Romtelecom în dosarul privind acuzaţiile de abuz de poziţie dominantă în care a amendat operatorii Orange şi Vodafone cu 63 mil. euro, în contextul în care acuzaţiile aduse companiei de telefonie fixă de operatorul alternativ Netmaster Communications nu au fost probate în urma anchetei, au declarat pentru ZF surse apropiate instituţiei.

Curierul National

În România a fost lansat un serviciu de acces la Internet prin satelit

Media Sat a lansat, în colaborare cu Skylogic-Eutelsat, un serviciu de acces prin satelit la Internet, dedicat celor care vor o soluţie stabilă de conectare oriunde s-ar afla pe teritoriul României, la un preţ pornind de la 22 euro/lună, fără TVA, informează Mediafax.

Capital

Profitul Deutsche Telekom a scăzut cu 50% în T1

Profitul Deutsche Telekom, a doua mare companie de telecomunicaţii din Europa şi acţionarul majoritar al OTE, a scăzut cu 50% în primul trimestru din 2012, din cauza costurilor legate de pensionările anticipate.

CAPITOLUL 8. JUSTIȚIE

Ministerul Justiţiei, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, având ca atribuţii principale buna funcţionare a sistemului judiciar, asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public şi apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, are obligaţia de a promova câteva principii fundamentale:

• Justiţia modernă, distributivă de dreptate

 Justiţia aproape de cetăţean – factor esenţial al coeziunii sociale

 Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor respectate, egale pentru toţi

Progresele în cadrul MCV – prioritate esenţială pentru parcursul european al justiţiei române. Se vor urmări:

 realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), iar în acest sens implementarea noilor coduri rămâne un obiectiv fundamental. Iniţierea urgentă a unor dialoguri cu colectivele de conducere ale instanţelor judecătoreşti, cu Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), cu asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, cu avocaţii, notarii, consilierii juridici, în vederea adoptării unui calendar corect şi realist, fără sincope sau întârzieri nejustificate, al intrării în vigoare a noilor coduri: intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (termen estimat: 1 septembrie 2012), precum şi pregătirea corespunzătoare a intrării în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală (termen estimat: primul semestru al anului 2013);

 iniţierea unui dialog de substanţă cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai bună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să îşi îndeplinească obiectivele, în cadrul MCV;

 urmărirea aplicării obiectivelor şi principiilor fundamentale ale Strategiei Naţionale Anticorupţie – componentă a politicilor publice privind integritatea şi combaterea corupţiei, întemeiate pe cele mai bune practici europene şi internaţionale;

 implicarea activă a instituţiilor sistemului judiciar, alături de instituţiile competente, pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în vederea intrării în spaţiul Schengen.

Asigurarea independenţei sistemului judiciar şi a calităţii actului de justiţie, prin utilizarea pârghiilor financiare, logistice şi manageriale pe care Ministerul Justiţiei le are, în beneficiul instanţelor şi parchetelor.

Măsuri specifice:

 mai buna organizare a instanţelor şi parchetelor în administrarea resurselor materiale si umane, inclusiv în managementul dosarului, creşterea specializării profesionale a magistraţilor – domenii în care dialogul şi buna conlucrare cu instanţele judecătoreşti, parchetele şi CSM sunt esenţiale;

 reluarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente – măsură insistent cerută de magistraţi şi de investitorii străini (spre ex., instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor – justiţia juvenilă, dar şi instanţele specializate în materia comercială şi a falimentului);

 generalizarea metodelor moderne de soluţionare pre-judiciară a conflictelor, rapide şi necostisitoare pentru cetăţean (medierea). Introducerea obligativităţii medierii într-o serie de cauze civile;

 extinderea şi îmbunătăţirea corespunzătoare a asistenţei juridice din oficiu (gratuită), cu o atenţie specială faţă de zonele rurale, dar şi de comunităţile defavorizate;

 măsuri pentru simplificarea procedurii de acordare a asistenţei juridice pentru victimele infracţiunii şi facilitarea accesului justiţiabililor la expertiza judiciară, prin găsirea unor soluţii combinate, de tip legislativ şi managerial;

 accesarea fondurilor europene (structurale), de către sistemul judiciar român, Ministerul Justiţiei având rolul de coordonator şi de principală instituţie de implementare. În acest scop, se va demara imediat pregătirea includerii sistemului judiciar între domeniile prioritare, eligibile, în cadrul viitorului exerciţiu de accesare a fondurilor structurale, care va începe în 2013;

 continuarea şi finalizarea în bune condiţii a Acordului de Împrumut cu Banca Mondială, pentru Programul privind Reforma Sistemului Judiciar.

Identificarea, împreună cu instituţia Agentului Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei soluţii optime de implementare a hotărârii pilot a CEDO în materia dreptului de proprietate, după realizarea unei consultări publice de substanţă.

Parlamentul  României

Camera  Deputaţilor

Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal

telefon: (021) 402 10 70         fax: (021) 402 10 72                    e-mail:pnl@cdep.ro

PNL contestă statutul reprezentatului UNPR în BEC

COMUNICAT

Bucureşti, 4.04.2012

PNL a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justitie (ICCJ) hotărârea prin care s-a decis componenţa Biroului Electoral Central (BEC), conform căreia Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) poate avea reprezentant în BEC. Potrivit Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, posibilitatea numirii unui reprezentant în BEC aparţine exclusiv partidelor parlamentare, calitate pe care UNPR nu o are.

Astfel, deşi UNPR deţine grupuri parlamentare, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat, formaţiunea politică a fost înregistrată după ce au avut loc ultimele alegeri parlamentare, alegeri ce au stabilit în mod legal, pentru o perioadă de 4 ani, partidele politice care au calitatea de fi şi partide parlamentare – PDL, PSD, PNL, PC şi UDMR. Neluând parte la procesul democratic de alegere prin exprimarea votului liber de către cetăţenii României, UNPR nu poate fi în mod valabil şi legal un partid parlamentar, căci singura cale legală de atribuire unui partid politic calitatea de a fi şi parlamentar este votul liber exprimat, conform Constituţiei României.

Aşa cum Curtea Constituţională reţine în motivarea Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului, “noţiunea de configuraţie politică utilizată în art. 64 alin. (5) din Constituţie nu poate fi înţeleasă decât prin raportare la data alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevazute de art. 36 şi 37 din Constituţie, se exprimă voinţa cetăţenilor, se concretizează exercitarea suveranităţii naţionale. Această voinţă a cetăţenilor conturează configuraţia politică a Camerelor, şi nu acordurile ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleşi”.

Totodată, potrivit centralizatoarelor de subvenţii acordate partidelor parlamentare pe anii 2009, 2010, 2011 şi ianuarie – martie 2012, se poate observa că, Autoritatea Electorală Permanentă, prin Departamentul de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, nu a acordat subvenţii decât partidelor PNL, PSD, PC, PDL şi UDMR. In această enumerare nu se regăseşte UNPR, ceea ce conduce la concluzia ca acesta nu este considerat un partid politic parlamentar de catre Autoritatea Electorală Permanentă.

În concluzie, lipsa calităţii de partid parlamentar a UNPR face ca acesta să nu poată numi un reprezentant al său în BEC şi, pentru considerentele de mai sus, PNL solicită ICCJ emiterea unei decizii prin care să anuleze hotărârea de stabilire a componenţei Biroului Electoral Central, în sensul eliminării de pe lista membrilor săi a reprezentantului nominalizat de UNPR.

Alina Gorghiu, preşedinte al Comisiei juridice a PNL

Telefon : 0722.587.667,

Adresă e-mail :  deputat@alinagorghiu.ro,

Adresă blog :  www.alinagorghiu.ro

Inalta Curte de Casatie si Justitie,

DOMNULE PRESEDINTE,

Subscrisul, Partidul National Liberal, cu sediul in B-dul Aviatorilor, nr. 86, sector 1, Bucuresti, cu sediul pentru comunicarea actelor de procedura in str. Academiei, nr. 35-37, sc. A, et. 4, ap. 12, sector 1, Bucuresti, avand calitatea de partid parlamentar in cadrul Parlamentului Romaniei, prin reprezentant Alina-Stefania Gorghiu, in temeiul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, formulam prezenta

CONTESTATIE

Impotriva hotararii prin care s-a decis componenta Biroului Electoral Central, respectiv Procesul verbal nr. 3/PVC/B.E.C. 2012 din data de 03.04.2012, cu privire la includerea in cadrul acestuia si a reprezentantului partidului Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei, in calitate de membru.

In fapt, va rog sa constatati ca formatiunea politica denumita Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei este un partid neparlamentar, iar conform art. 36 alin. (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale ofera posibilitatea numirii unui membru reprezentant in cadrul componentei Biroului Electoral Central doar partidelor parlamentare.

Astfel, desi UNPR detine grupuri parlamentare in Parlament, atat in Camera Deputatilor, cat si in Senat, formatiunea politica a luat fiinta dupa ce au avut loc ultimele alegeri parlamentare, la data de 30 noiembrie 2008, alegeri ce au stabilit in mod legal, pentru o perioada de 4 ani, partidele politice care au calitatea de fi si partide parlamentare. In acest fel, neluand parte la procesul democratic de alegere prin exprimarea votului liber de catre cetatenii Romaniei, partidul UNPR nu poate fi in mod valabil si legal un partid parlamentar, caci singura cale legala de atribuire unui partid politic calitatea de a fi si parlamentar este votul liber si direct exprimat, conform Constitutiei Romaniei, art. 2 alin. 1.

Astfel, pentru a dobandi calitatea de partid politic parlamentar, UNPR va trebui sa astepte organizarea urmatoarelor alegeri parlamentare in urma carora, prin vot liber exprimat, cetatenii Romaniei vor stabili ce partide politice vor popula cele doua Camere ale Parlamentului, iar numai daca UNPR se va afla printre partidele politice cu o majoritate de deputati si senatori alesi de electorat, el va deveni un partid parlamentar. Pana atunci, insa, nu i se poate acorda acest privilegiu, caci intr-un stat democratic asa cum este Romania, nu se poate trece peste vointa poporului, atunci cand aceasta este chemata pentru a fi exprimata.

Asa cum Curtea Constitutionala retine in motivarea Deciziei Nr.601 din 14 noiembrie 2005 privind constitutionalitatea dispozitiilor art.4 alin.(5), art.12 alin.(1), art.30 alin.(1) si (2), art.31, art.32 alin.(1), art.38 alin.(1), art.121 alin.(1) si ale art.170 alin.(2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotararea nr.28 din 24 octombrie 2005 publicata in Monitorul Oficial nr.1022 din 17.11.2005, “notiunea de configuratie politica utilizata in art. 64 alin. (5) din Constitutie nu poate fi inteleasa decât prin raportare la data alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevazute de art. 36 si 37 din Constitutie, se exprima vointa cetatenilor, se concretizeaza exercitarea suveranitatii nationale. Aceasta vointa a cetatenilor contureaza configuratia politica a Camerelor, si nu acorduri ulterioare intervenite in exercitarea mandatelor parlamentarilor alesi. Din textul constitutional mentionat (art 64 alin.5) rezulta, fara echivoc, ca prin configuratia politica a fiecarei camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective.”

Structura partidelor politice parlamentare se regaseste in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 820/5.12.2008, Partea I, care cuprinde procesele verbale privind rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2008 pentru Camera Deputatilor si Senat, unde nu numai ca UNPR nu este nominalizat ca partid parlamentar, ci nu se regaseste in tabelele cu lista candidatilor care au primit mandate de deputati si senatori, deoarece acest partid nu exista la acea vreme.

Totodata, conform Legii nr. 334/2006 republicata privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, partidele politice pot primi subventii de stat pentru desfasurarea activitatii lor, iar potrivit centralizatoarelor de subventii acordate partidelor parlamentare pe anii 2009, 2010, 2011 si ian.-martie 2012, se poate observa ca, Autoritatea Electorala Permanenta, prin Departamentul de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, nu a acordat subventii decat partidelor PNL, PSD, PC, PD-L si UDMR. In aceasta enumerare nu se regaseste partidul UNPR, ceea ce conduce la concluzia ca acesta nu este considerat un partid politic parlamentar de catre Autoritatea Electorala Permanenta.

Autoritatea Electorala Permanenta, structura administrativa de gestionare a procesului electoral doar cu atributii tehnice şi de educatie electorala, ce sprijina organizarea şi desfasurarea alegerilor, asigura logistica necesara si urmareşte aplicarea unitara a legislatiei electorale, stabileste ca partide parlamentare legal alese la momentul actual un numar de 5 formatiuni politice, respectiv PD-L, PSD+PC, PNL, UDMR si Minoritatile. Onorata instanta poate observa ca nici in aceasta enumerare exhaustiva nu se regaseste UNPR, ceea ce conduce la solutia ca, per a contrario, acest partid politic este unul neparlamentar.

In concluzie, lipsa calitatii de partid parlamentar a UNPR face ca acesta sa nu poata numi un reprezentant al sau in cadrul componentei Biroului Electoral Central, caci Legea nr. 67/2004, art. 36 alin. (4) stabileste in mod clar, fara echivoc, faptul ca „in termen de 24 de ore de la alegerea presedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completeaza cu presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si cu cate un reprezentant al partidelor politice parlamentare”. Legiuitorul nu a specificat intamplator faptul ca reprezentantii trebuie sa fie din partea partidelor parlamentare, ci a dorit in mod explicit ca Biroul Electoral Central sa aiba in componenta sa numai membrii din partea partidelor parlamentare, iar nu din partea celor neparlamentare, asa cum este UNPR. Dispozitia amintita nu lasa loc de interpretari.

Pentru aceste considerente, solicitam onoratei instante sa emita o hotarare prin care sa anuleze hotararea de stabilire a componentei Biroului Electoral Central, in sensul eliminarii de pe lista membrilor sai a reprezentantului nominalizat de catre UNPR.

In drept, art. 39 alin. (1), art. 36 alin. (4) din Legea nr. 67/2004.

Anexam prezentei: Monitorul Oficial al Romaniei nr. 820 din data de 5.12.2008, centralizatoarele subventiilor acordate partidelor politice de catre Autoritatea Electorala Permanenta pe anii 2009, 2010, 2011 si ian.-martie 2012.

Cu deosebita consideratie,

România poate aduce valoarea sa adăugată pentru atingerea obiectivelor majore globale sau regionale precum a celor instituţionale fiind un bun partener de echipă, fie că este vorba despre NATO, UE şi OSCE.

Valori, principii şi interese. Fundamentul raportării la parteneri şi la diferitele politici publice în domeniul securităţii, apărării şi politicii externe este suma de valori ce constituie miezul instituţiilor europene şi euro-atlantice. În ceea ce priveşte relaţiile cu statele terţe, România îşi propune să fie un partener loial şi credibil pledând pentru valorile în care crede. În aceeaşi măsură, abordează pragmatic şi realist implementarea acestor valori respectând cultura şi particularităţile partenerilor săi, principiile cooperării internaţionale şi interesele naţionale, armonizate cu cele ale aliaţilor şi partenerilor, atunci când acestea sunt formulate.

Mai puţine declaraţii, mai multă acţiune. Considerăm că eficacitatea unei politici coerente externe, de securitate şi apărare, constă şi în maximizarea acţiunii în domeniu, a faptelor aferente acestor politici publice, şi mai puţin a discursurilor formale. Nu de puţine ori, ţara noastră a plătit tribut pentru excesul de declaraţii publice care nu răspundeau unui imperativ al transparenţei politicilor publice din domeniu, ci făceau parte din politici de vizibilitate şi imagine ale protagoniştilor implicaţi în aceste categorii de politici. Considerăm că declaraţiile trebuie să apară la momentul oportun şi să aibă echilibrul necesar pentru a nu antrena costuri suplimentare sau a bloca aplicarea politicilor publice în acest domeniu, periclitând până şi atingerea obiectivelor stabilite.

Abordarea integrată: politică externă, de securitate şi apărare. Suntem adepţii abordării integrate a politicii externe, de securitate şi apărare. Este atât un model european, cât şi o soluţie în contextul crizei economice şi financiare pe care o traversăm, care obligă la cumpătare bugetară, ponderabilitate în cheltuirea resurselor şi eficacitate în atingerea obiectivelor. Abordarea integrată a acestor domenii, coagularea complementară a soluţiilor diferitelor instituţii din această sferă, atingerea obiectivelor stabilite, sunt soluţii de economisire a resurselor în contextul unui mediu internaţional din ce în ce mai complicat care reclamă mai multă acţiune cu mai puţine resurse.

Aspectele securităţii: România îşi dezvoltă capabilităţile de securitate pe baza formulei de definire a securităţii având la bază Şcoala Europeană de la Copenhaga, cu 5 aspecte, definiţie acceptată încă din 1991, la summitul de la Roma, în cadrul Conceptului Strategic al NATO. Astfel, atunci când definim securitatea, facem referire în acelaşi timp la următoarele componente: securitatea militară, securitatea politică, securitatea economică, securitatea socială, securitatea mediului.

De asemenea, România abordează securitatea având în vedere trei niveluri complementare: securitatea naţională, securitatea societală, securitatea umană şi a individului (siguranţă)

Noi considerăm că accentul şi dezvoltarea strategiilor trebuie să vizeze o abordare de jos în sus:

-       Nivelul individual, al cetăţeanului contribuabil şi alegător;

-       Nivelul societal, al comunităţii cu identitate şi coeziune;

-       Nivelul naţional, nivelul statului ca produs normativ, instituţional şi funcţional.

Considerăm primordial pentru viitor, abordarea temeinică şi responsabilă a noilor tipuri de securitate, aferente noilor riscuri şi ameninţări ale celui de-al treilea deceniu de după căderea zidului Berlinului: securitatea energetică, securitatea cibernetică, protecţia infrastructurii critice, protecţia infrastructurii informatice critice, securitatea apei, securitatea hranei-alimentară.

Nu în ultimul rând, la baza securităţii sta resursa umană – demografie, pregătire, capacitatea creatoare, forţă de muncă vizionară şi realistă – care-şi vede viitorul legat de România şi de calitatea de român. Deoarece România este limitată în ceea ce priveşte resursa umană, aceasta trebuie să conceapă un program de atragere a resurselor calificate din alte state, iar fiecare om trebuie să-şi găsească încadrarea potrivită în societate, conform capacităţilor, calităţilor, aspiraţiilor, realizărilor, meritelor şi experienţei personale.

La nivel european, în competiţia cu sectorul privat, sectorul public riscă să piardă capacităţi umane şi individuale importante, din cauza lipsei unui sistem adecvat de identificare a resurselor, de sprijinire a dezvoltărilor individuale, de aşezare la locul potrivit a calităţilor şi capacităţilor proprii, aspiraţiilor şi voinţei de a învăţa continuu şi de a progresa. Această lipsă trebuie compensată adecvat pentru a putea promova persoanele potrivite şi cele mai pregătite în funcţiile publice de toate gradele şi nivelele, pe criteriul profesionalismului şi expertizei individuale.

1. 1. Opţiunea de securitate pentru România

România a ales, în urmă cu aproape două decenii, orientarea strategică a securităţii sale. Din acest punct de vedere, securitatea României se bazează pe trei piloni majori:

-       Parteneriatul Strategic cu Statele Unite (semnat în 1997)

-       Calitatea de membru în Alianţa Tratatului Nord Atlantic – NATO.

-       Calitatea de membru al Uniunii Europene

Parteneriatul Strategic cu SUA. Suntem pe deplin conştienţi de faptul că Statele Unite nu reprezintă forţa care va veni să soluţioneze problemele de securitate ale României. Parteneriatul Strategic este un instrument esenţial pentru dezvoltarea capabilităţilor proprii şi valorificarea experienţei şi expertizei SUA în acest domeniu. Valorificarea maximă a Parteneriatului Strategic necesită următorii paşi:

1. Dezvoltarea relaţiei cu SUA – atât prin conţinut, sobrietate şi realism, cât şi prin seriozitate, consecvenţă şi respectarea angajamentelor asumate;

2. Adăugarea conţinutului de transfer tehnologic. România este situată într-o zonă geografică ce reclamă ca investiţiile în domeniul armamentelor să vizeze o jumătate de generaţie tehnologică, cât şi un câştig la nivelul transferului de tehnologie cu utilitate militară şi economică. Această necesitate poate fi transpusă într-o prioritate a Parteneriatului Strategic;

3. Valorificarea cooperării în cadrul facilităţilor militare comune. Prezenţa acestor facilităţi trebuie valorificată cu eficienţă maximă din punctul de vedere al transferului şi câştigului de expertiză în administrarea operaţiunilor bugetare, a achiziţiilor şi a funcţionării integrate la nivel civil-militar. Valoarea adăugată poate fi dobândită de Armata română în cooperarea directă pe teritoriul român, aşa cum s-a întâmplat în cazul operaţiunilor militare externe la care am participat;

4. Introducerea noii dimensiuni a calităţii educaţiei vocaţionale. Această dimensiune trebuie inclusă în Parteneriatul Strategic, iar dezvoltarea să reprezinte transferul de know how, organizare, administrare şi curriculă în domenii de bază ale pregătirii şi instruirii în domenii de vârf, prin construirea acestor capabilităţi în România la standardele mondiale cele mai înalte.

NATO reprezintă o alianţă politico-militară cuprinzătoare, cea mai importantă la nivel global, care oferă posibilităţi majore de consultare cu aliaţii în domeniul securităţii, o apărare comună în faţa oricărui atac extern şi o capacitate unică de descurajare a oricărei operaţiuni împotriva României.

O privire realistă arată că Alianţa beneficiază de capabilităţi unice, dar are resurse limitate şi capacitate de interveni global, neputându-şi asuma responsabilitatea în ceea ce priveşte nevoia mondială de securitate.

România trebuie să facă pasul decisiv pentru a-şi valorifica locul, capabilităţile şi contribuţiile în operaţiunile externe din cadrul NATO. Din acest punct de vedere, putem să formulăm câteva obiective realiste:

1. Reprezentarea echilibrată, proporţională, la toate nivelele de decizie şi execuţie, a ofiţerilor şi civililor români, alături de ceilalţi aliaţi;
2. Crearea unor capabilităţi de nişă, la nivel militar, operaţional, diplomatic şi de servicii de informaţii, ca valori adăugate utile alianţei şi recunoscute ca atare;
3. Respectarea strictă, completă şi la timp a angajamentelor luate la nivelul Alianţei, în contextul pre-aderării şi perioadei de parteneriat, procesului de aderare dar şi ulterior, în timpul funcţionării ca membru cu drepturi depline.

UE. Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene este marcată de câteva elemente de diferenţiere faţă de celelalte state membre. UE este un pilon important de securitate care fără a avea capacităţi semnificative la nivel militar şi strategic deţine uriaşe capabilităţi la nivelul securităţii soft. Uniunea Europeană nu poate interveni în chestiunile de securitate naţională, însă mecanismele de coeziune, solidaritate şi principiile de funcţionare ale politicii comunitare – inclusiv cele de politică externă, apărare şi securitate – au rolul lor relevant în arhitectura de securitate a României.

1. 2. Priorităţi majore pentru valorificarea statutului de membru al UE
2. 3. 4. Eliminarea diferenţelor formale specifice statutului de ţară nou intrată în alianţă în ultimul val: clauzele de salvgardare sectoriale, mecanismul de verificare şi cooperare pe domeniul justiţiei,precum şi repartizarea echitabilă a poziţiilor la nivelul instituţiilor Uniunii. Aceşti paşi trebuie făcuţi prin respectarea angajamentelor asumate, prin funcţionalitatea corectă a mecanismelor instituţionale şi normative ale României, fără a neglija capacitatea de negociere în interiorul UE;
3. 4. 5. Desenarea profilului de stat membru în UE, adaptat aspiraţiilor, capacităţii politice, resurselor şi ambiţiilor echilibrate ale României, a intereselor sale primordiale la nivelul unor politici europene şi regiuni geografice de proximitate. Din acest punct de vedere este necesară reluarea dezbaterii publice cu privire la strategia post aderare;
4. 5. 6. Asumarea bunelor practici europene la nivelul politicilor publice interne ale României.

-       Asumarea şi integrarea valorilor europene la nivelul comportamentului societăţii, în primul rând la nivelul politicienilor, formatorilor de opinie, experţilor şi specialiştilor, al corpului didactic, al mass media şi al funcţionarilor publici etc.

7. Dezvoltarea abilităţilor de construire a alianţelor flexibile necesare promovării eficiente a intereselor României cu relevanţă europeană;

8. Îndeplinirea criteriilor Schengen şi ridicarea limitărilor şi derogărilor la libera circulaţie a cetăţenilor români.Aplicarea completă şi fără restricţii a dreptului neîngrădit la muncă al resortisanţilor români la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene, în condiţii egale. Recunoaşterea studiilor şi diplomelor şi eliminarea barierelor administrative în vederea pregătirii şi  remunerării corespunzătoare la locul de muncă, la nivelul UE;

9. Repartizarea echitabilă, potrivit nevoilor stringente, a fondurilor din politicile de combatere a crizei, cu precădere către statele cele mai expuse.

1. 6. Instrumente de securitate tradiţionale indispensabile

În noul context internaţional, cu efecte secundare ale procesului de globalizare şi multiplicare a ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii naţionale, cu provocări majore în perspectiva viitorilor 10 ani, cu instabilitate cronică şi multiplicare a actorilor non-statali intraţi pe piaţa securităţii globale, România trebuie să-şi consolideze profilul şi instrumentele de securitate. Acest lucru este posibil utilizând la maxim toate organizaţiile şi instituţiile ce aduc elemente suplimentare şi concură la securitatea internaţională. În acest context, trebuie promovată valoarea adăugată a ONU, OSCE precum şi a altor organizaţii care sunt depozitare ale instrumentelor de control a armamentelor nucleare şi convenţionale, dar şi a Tratatelor de neproliferare sau reducere a armelor de toate categoriile.

1. 7. Instrumente de securitate complementare noi

În noul context regional, o valoare adăugată relevantă poate veni din desemnarea, negocierea şi realizarea unui parteneriat strategic Suedia-Polonia-România-Turcia, pe dimensiunea cooperativă NATO-UE, care poate să devină un instrument important, adăugat celor existente, pentru creşterea eficacităţii gestionării relaţiei la Răsărit.

La nivel global, o valoare adăugată consistentă pentru aliaţii şi partenerii noştri, poate fi reconsolidarea relaţiei bilaterale cu noii actori globali emergenţi relevanţi China, India, Brazilia, Africa de Sud,  pe baza relaţiilor tradiţionale bune ale României cu aceste state.

Politica Externă a României. Obiective, capacităţi, resurse.

Diplomaţia, noile capacităţi umane, creativitatea şi erudiţia în politica externă au dat naştere la cea mai recentă capabilitate a politicii externe, de securitate şi apărare a României. Realizările noii generaţii de diplomaţi în cadrul procesului de la Haga împotriva Ucrainei este cea mai recentă şi elocventă dovadă a unei valori adăugate a României. Know – how-ul şi consultanţa ce poate fi acordată pe baza experienţei dobândite şi a prestigiului de care se bucură această echipă trebuie valorificate la cel mai înalt nivel în relaţiile bilaterale şi multilaterale ale ţării noastre.

O abordare integrată a obiectivelor de politică externă, securitate şi apărare ale României poate permite alocări rezonabile şi cumpănite de resurse pe cele trei dimensiuni, iar rezultatul acţiunii conjugate şi sinergice să fie atingerea obiectivelor stabilite realist şi rezonabil cu eficienţă maximă.

Politica externă. Temele de relaţionare cu actori terţi

Politica externă a României a fost programată pentru a acoperi întreaga lume, toate azimuturile geografice, pe baza unei reţete tradiţionale extinse care cuprind în mod egal toate dimensiunile unei reprezentanţe: politice, militare, economice, consulare. Li s-a adăugat, mai recent, dimensiunea reprezentanţilor pentru afaceri interne şi servicii de informaţii, acolo unde a fost cazul.

În actualul context al raţionalizării obiectivelor în funcţie de resurse şi calibrării ambiţiilor în funcţie de nevoi şi interese directe, imediate, în contextul actualei crize economico-financiare, ţinta politicii externe nu mai poate fi întreaga lume, ci trebuie calibrată la nivelul obiectivelor imediate şi urgent stabilite.

În acest context, abordările, componenţa misiunilor şi structura din centrala MAE, trebuie să reflecte corect şi exact dimensiunile şi temele de relaţionare ale României cu pionii terţi. În consecinţă, am identificat următoarele direcţii şi teme:

Relaţiile la Răsărit: Rusia, Republica Moldova, Ucraina.

România a avut o serie de rezerve manifestată prin ezitări în ceea ce priveşte abordarea politicii la Răsărit. Această dimensiune a politicii externe trebuie recâştigată şi prioritizată prin capacitatea de a genera valoare adăugată aliaţilor şi partenerilor României, cât şi prin calitate şi eficienţa personalului implicat.

11. Relaţia cu Federaţia Rusă trebuie reconstruită în parelel cu consultarea aliaţilor şi partenerilor noştri;

12. România susţine suveranitatea, independenţa reală şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi vede relaţia bilaterală întemeiată pe principiile parteneriatului special şi identităţii comune, a drumului spre Uniunea Europeană consistent în reforme şi realist în aşteptări. De asemenea, România trebuie să încurajeze Republica Moldova astfel încât să-şi identifice o soluţie de securitate realistă, sustenabilă şi potrivită aspiraţiilor sale de consolidare a statalităţii;

13. Relaţia cu Ucraina trebuie să se bazeze pe sprijinul constant şi asistenţa pentru reforme, democratizarea şi europenizarea sistemului normativ şi instituţional, dar şi pe reforme consistente ale sectorului de securitate şi îndeplinirea criteriilor politice şi tehnice de integrare în NATO.

În abordarea substanţială şi coerentă a politicii la Răsărit, România poate valorifica parteneriatul UE-NATO pe relaţia Suedia-Polonia-România-Turcia, state interesate de această dimensiune, cu greutate specifică şi relevanţă considerabilă şi care pot juca împreună un rol esenţial în proiectarea unor politici comune la nivelul UE şi NATO.

Marea Neagră, Caucazul de Sud şi Asia Centrală. Securitatea Energetică

Marea Neagră rămâne o zonă de un real interes strategic prin prisma poziţiei geografice, dar şi a rolului pe care-l poate juca în transportul de hidrocarburi şi alte resurse energetice, în asigurarea securităţii energetice a României şi contribuţia substanţială, pe această dimensiune, la nivelul UE. Coordonatele şi instrumentele sunt multiple, în ciuda rezervelor şi blocajelor unor state riverane. Inventivitatea şi capacitatea de inovare a abordărilor cu geometrie variabilă sunt şansa României de a aduce o valoare adăugată importantă, pe această dimensiune, aliaţilor şi partenerilor săi.

Relaţiile, pe această dimensiune, se disting în trei grupe:

14. Parteneriat strategic cu Turcia. Relaţia cu Turcia trebuie reconstruită pe baza relaţiei militare excelente şi a susţinerii aspiraţiilor europene ale Ankarei. România recunoaşte rolul major al Turciei la Marea Neagră, în stabilizarea Orientului Mijlociu Extins;

15. Relaţia cu statele caucaziene este relevantă în ceea ce priveşte securitatea energetică, capacitatea de producţie şi tranzit şi poziţia geografică. România susţine suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a celor trei state caucaziene: Georgia, Azerbaidjanulşi Armenia;

16. Relaţia cu statele din Asia Centrală trebuie reluată, Kazahstanul jucând un rol major de echilibru în regiune, fiind relevant prin prisma investiţiei în cel de-al doilea producător de petrol din România. Turkmenistanul are rezerve de hidrocarburi neexplorate şi neexploatate, cu relevanţă deosebită în echilibrul energetic global, iar Uzbekistanul este vecin imediat al Afghanistanului, jucând un rol relevant în securitatea regiunii, cât şi în tranzitul forţelor şi rezervelor către trupele din Afghanistan şi controlul traficului de droguri spre Europa. Resursele energetice din regiune sunt majore, iar aportul la proiectele alternative de producţie şi transport cruciale.

Vecinătate apropiată sau strategică. Diplomaţie economică.

17. Balcanii de Vest sunt o regiune de instabilitate relativă şi fragilitate statală în vecinătatea României. Primirea cât mai rapidă aMacedoniei în NATO, relaţia strategică, democratizarea cu  Serbiea şi antrenarea în Parteneriatul individual cu Alianţa, dar şi angajarea într-o soluţie solidă de consens fezabilă şi sustenabilă în relaţia cu regiunea Kosovo, sunt obligatorii. În concluzie, România susţine o soluţie realistă şi sustenabilă la fragilitatea statală şi la lipsa de coeziune societală în Bosnia Herzegovina;

18. Orientul Mijlociu – este o zonă tradiţională a relaţiilor foarte bune ale României cu toate părţile implicate. Aici decenţa, echilibrul şi rezerva în a aborda problemele delicate, se poate dovedi esenţială pentru capacitatea noastră de susţinere a comunităţilor de români din toate statele din zonă. Trebuie valorificate la maximum relaţiile tradiţionale în sistemul complicat al soluţionării dosarelor din regiune;

19. Asia şi Africa – Abordarea selectivă a acestor relaţii trebuie făcută prin prisma capabilităţilor şi relaţiilor României cu aceste state, a valorii adăugate pe care o pot aduce economiei româneşti, partenerilor şi aliaţilor.

Referitor la toate aceste aspecte trebuie formulate abordări stabile, conduse cu o diplomaţie economică eficientă.

Politica faţă de românii de pretutindeni: revizuirea temei.

Abordarea globală şi comunitară poate crea dificultăţi şi da naştere la incapacitatea de a interveni în cazurile punctuale ce necesită asistenţa statului român. Misiunile diplomatice îşi pierd sau îşi diluează rolul de reprezentare şi aplicare a politicilor bilaterale, iar consulatele riscă să se transforme în firme de avocatură sau antreprize de pompe funebre pentru concetăţenii noştri.

Modul în care vedem abordarea acestei teme este la nivel bilateral, cu statul gazdă – comunitar când e vorbă de state europene – fapt ce nu semnifică excluderea intervenţiilor prompte în cazul exceselor, manifestărilor xenofobe sau dirijate controlat pe criterii etnice. Principiile noii abordări propuse sunt:

20. Loialitate faţă de statul gazdă;

21. Utilizarea relaţiei bilaterale pentru a sprijini crearea de către statul gazdă a facilităţilor şi cadrului de păstrare a identităţii culturale şi lingvistice;

22. Sprijinirea resortisanţilor români în dobândirea de poziţii politice în statul gazdă – fapt ce ar determina soluţionarea la acest nivel a problemelor şi ar aduce avantaje reale pentru România în relaţia cu statul respectiv;

23. Utilizarea mecanismelor internaţionale multilaterale pentru respectarea drepturilor minorităţilorîn statul gazdă la nivelul standardelor europene.

Asistenţa pentru dezvoltare

Odată cu intrarea în UE, România are obligaţia de a furniza asistenţă pentru dezvoltare în state non-UE. Susţinem priorităţile actuale ale asistenţei pentru dezvoltare – Republica Moldova, Serbia, Georgia. Considerăm însă că România trebuie să-şi asume rolul de a distribui direct, instituţional, cu ţintă precisă, pentru susţinerea politicilor proprii, ajutorul pentru dezvoltare. În acest sens trebuie înfiinţata o Agenţie specializată la nivelul MAE, dimensionată proporţional cu sumele administrate, care să gestioneze pe reguli europene proiectele ce se referă la asistenţa pentru dezvoltare.

Activitatea şi serviciile de informaţii

Dezbaterea publică de după 11 septembrie a vizat revenirea la o temă clasică ce obliga la opţiune şi decizie politică: raportul dintre securitate şi libertate. Această realitate marchează şi astăzi dezbaterea publică, iar poziţia constantă a noastră a fost de a da prevalenţă libertăţilor individuale şi drepturilor omului a căror îngrădire trebuie să fie o excepţie. Această îngrădire trebuie făcută cu temei solid juridic şi faptic, în condiţii concret determinate, care să se judece de la caz la caz, pe criterii concrete şi stricte, şi care să evite arbitrariul.

Noul mediu internaţional de securitate instabil şi turbulent, în care apar foarte des noi ameninţări neanticipate şi evenimente soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi tulburarea masivă a vieţii normale a cetăţenilor impune noi abordări ce presupun:

-       Avertizare timpurie;

-       Prevenirea conflictelor;

-       Decizie coerentă în momente de criză, întemeiată pe informaţie reală, exactă şi la timp;

-       Soluţionarea competentă şi rapidă a conflictelor;

-       Analiza şi eliminarea cauzelor crizelor derulate;

-       Instituirea rapidă a sistemelor de adaptare din mers, pe baza evaluărilor solide şi a lecţiilor învăţate de la criza cu care tocmai ne-am confruntat.

În acest context, instituţiile serviciilor de informaţii au o relevanţă majoră şi un rol exact în apărarea drepturilor omului, a vieţii şi integrităţii concetăţenilor noştri, a exercitării neîngrădite a libertăţilor fundamentate constituţional. De aceea considerăm că o sinteză justă întremaximizarea capabilităţilor şi mijloacelor de intelligence, cât şi apărarea şi respectarea fără excepţie a drepturilor şi libertăţilor fiecărui om este posibilă şi imperios necesară.

Dorim să asigurăm instituţiilor de securitate naţională, inclusiv celor din sfera serviciilor de informaţii, toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice de mai sus, cu condiţia respectării unor criterii stricte – normative, regulamentare şi de implementare - pentru limitarea libertăţilor individuale din raţiuni de securitate, cu caracter de excepţie.

Pentru evitarea arbitrariului, dorim revizuirea consensuală şi aplicarea critică a criteriilor de limitare a drepturilor individuale. Dorim şi limitarea drastică a regulilor ce se raportează la invocarea “interesului naţional”. Dezbaterea privind elementele care necesită subsumarea interesului naţional trebuie deschisă imediat în societate, la nivelul instituţiilor interesate şi a Parlamentului României, care să tranşeze conţinutul acestui concept.

Este necesară, de asemenea, adaptarea normelor, regulilor, structurilor de securitate la realitatea mediului internaţional de securitate contemporan şi ameninţărilor, riscurilor şi provocărilor existente.Obiectivul unui asemenea proces este diminuarea oportunităţilor de speculare a fisurilor instituţional-normative şi limitarea oricăror încercări de valorificare a vulnerabilităţilor sistemului de securitate al României.

Obiectivele politicii în domeniu sunt:

-       Consolidarea şi profesionalizarea controlului civil asupra instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale

-       Transformarea şi adaptarea structurilor, normelor, misiunilor, instruirii pentru respectare strictă a principiilor democraţiei, eficienţei, transparenţei şi mai ales non-partizanatului politic. Înlocuirea relaţiilor instituţionale cu cele personale între decident şi furnizorul de informaţii, la orice nivel, trebuie condamnate cu fermitate.

-       Transformarea profundă a mecanismelor de proiectare, implementare, control şi evaluare integrată a obiectivelor şi cooperăriiinstituţionale între politica externă, de securitate şi apărare

-       Creşterea gradului de expertiză a personalului ce realizează controlul democratic asupra instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale

-       Crearea unui sistem modern, eficient şi participativ de proiectare, planificare şi evaluare a politicii de securitate, cu aport substanţial de expertiză şi control civil

-       Creşterea eficienţei, sporirea responsabilităţii şi optimizarea folosirii resurselor în combaterea noilor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Coordonarea Politicii Externe, de securitate şi de Apărare a României este atributul executiv fundamental al Preşedintelui României şi reprezintă componenta cea mai importantă a activităţii Administraţiei prezidenţiale.

12.2. AFACERILE EUROPENE

Obiectivul strategic pentru România în parcursul european este adâncirea procesului de integrare simultan cu abordarea naţională a problemelor care privesc dezvoltarea socio-economică durabilă a Uniunii Europene în context global. România trebuie să treacă de la etapa de conformare specifică perioadei de preaderare şi postaderare imediată, la faza de convergenţă în scopul influenţării politicilor europene. Nu trebuie uitat însă că România mai are astăzi încă 55 de angajamente de preaderare ce trebuie îndeplinite, majoritatea implicând resurse financiare semnificative. Pe plan intern, Tratatul de la Lisabona trebuie să ducă la o întărire a procesului de control al Parlamentului României asupra ansamblului afacerilor europene şi la o întărire a procesului de coordonare a  acestora la nivelul Guvernului. Pe plan european, este nevoie de o racordare  intensificată a membrilor Parlamentului European la priorităţile naţionale evidenţiate prin concluziile Consiliului European şi prin evoluţiile la nivelul Comisiei Europene. În ceea ce priveşte reprezentarea României în forumurile europene, aceasta trebuie să respecte atribuţiile constituţionale ale Guvernului respectiv ale Preşedinţiei. În contextul în care afacerile europene reprezintă, pentru un stat membru, afaceri interne iar politicile publice sunt atributul  Guvernului, rezultă că responsabilitatea îndeplinirii angajamentelor naţionale, în ceea ce priveşte transpunerea acestora,  revine Primului Ministru. O prioritate pentru România rămâne pregătirea accelerată a resursei umane în domeniul afacerilor europene, promovarea către instituţiile europene a unor experţi care să aducă valoare adăugată culturală şi profesională acestor instituţii şi creşterea calităţii comunicării publice în domeniu.

Odată cu alegerea unui nou Parlament European şi numirea noii Comisii Europene, România a intrat pentru prima dată, ca stat membru, într-un ciclu complet de evoluţie al instituţiilor europene. Relevanţa acestei realităţi constă în faptul că, odată cu validarea Tratatului de la Lisabona de către toate statele membre, cu tot ceea ce semnifică acesta ca evoluţie politică şi instituţională, aproape toate politicile relevante în care Comisia Europeană are competenţe exclusive, şi nu numai, vor suferi schimbări esenţiale cu efect direct asupra viziunii bugetare pentru ciclul post 2013. În domeniul mediului dar şi al energiei, pachetul Energie şi schimbări climatice aprobat la sfârşitul anului 2008 va produce modificări importante în ceea ce priveşte economia emisiilor de gaze cu efect de seră, va modifica tehnologii în special în sectoarele energiei şi industriei grele şi va crea un nou cadru pentru apariţia de noi produse şi servicii. În politica agricolă comună, ca urmare a „controlului de sănătate”, este de aşteptat să apară modificări în ponderea finanţării celor doi piloni accentuându-se importanţa dezvoltării rurale. Pentru transporturi se va prezenta în anul 2010 o nouă viziune asupra culoarelor europene (TEN-T), accentuându-se importanţa transportului fluvial. Pentru politica de coeziune introducerea, prin Tratatul de la Lisabona, a conceptului de coeziune teritorială va naşte un nou tip de abordare cu privire la planificarea spaţială şi, bineînţeles, cu privire la noi tipuri de proiecte; politica de coeziune va rămâne un domeniu dificil de apărat de către CE în faţa presiunii unor state membre care, ca şi în cazul politicii comune agricole, ar dori o „naţionalizare” mai accentuată a acestora. La rândul ei, politica industrială, deşi nu se află între domeniile de competenţă exclusivă a CE, va beneficia de o atenţie sporită mai ales datorită analizei la nivel comunitar din punctul de vedere al infrastructurii industriale şi a diviziunii sale europene. Strategiile CE vor deveni din ce în ce mai exacte din punct de vedere al obiectivelor şi al monitorizării progreselor şi se va accentua responsabilitatea statelor membre de a-şi respecta angajamentele. Din acest punct de vedere este de aşteptat ca Strategia Lisabona să fie înglobată în Strategia de dezvoltare durabilă a UE. Iată cum, chiar şi printr-o trecere în revistă a câtorva dintre cele mai relevante evoluţii viitoare, se observă nevoia ca România să treacă de la etapa de conformare specifică perioadei de pre-aderare şi post-aderare imediată la faza de convergenţă în scopul influenţării politicilor europene.

Criza economică a provocat în interiorul instituţiilor europene o stare de alertă ca răspuns la accentele protecţioniste din discursul politic al unora dintre reprezentanţii statelor membre. Pe fondul reducerii ritmului reformelor s-a redus şi încrederea în rolul clasic de ancoră al Comisiei Europene. Etapa post-criză a Uniunii Europene ridică în faţa statelor membre o dublă realitate: contracararea tendinţelor protecţioniste şi promovarea unui nou set de obiective pe care cetăţenii europeni să le accepte, astfel încât reformele să nu stagneze. Opiniile cele mai des întâlnite arată că principalele obiective imediate pentru Uniunea Europeană sunt: regândirea sistemului bancar începând cu ansamblul reglementărilor şi punerea în discuţie a unui nou mix economic cu trimitere la o nouă politică industrială în contextul pieţei unice.

Partidul Naţional Liberal consideră că obiectivul strategic pentru România în parcursul european este adâncirea procesului de integrare simultan cu abordarea naţională a problemelor care privesc dezvoltarea socio-economică durabilă a Uniunii Europene în context global.

Este evident că reformele care vor trebui realizate de către statele membre şi bineînţeles de  către România în perioada post-criză vor fi influenţate de modul în care vor funcţiona instituţiile europene şi, la fel de important, de modul în care politicile europene vor fi înţelese, aplicate şi mai ales influenţate de către decidenţii români.

Parlamentul European a căpătat noi responsabilităţi prin Tratatul de la Lisabona, document care a pus bazele unei viziuni complexe asupra dezvoltării UE în special prin statuarea unor evoluţii instituţionale. Creşterea puterii Parlamentului European prin extinderea procedurii de co-decizie îl aduce pe picior de egalitate cu Consiliul European, forul reprezentativ al statelor membre, în ceea ce priveşte adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei europene. Creşte, de asemenea, rolul parlamentelor naţionale care se vor pronunţa în legătură cu oportunitatea unor măsuri naţionale invocând principiul subsidiarităţii. Creşterea responsabilităţii parlamentarilor naţionali va fi un argument cu privire la legitimitatea legislaţiei comunitare. Iată de ce, calitatea prestaţiei parlamentelor naţionale este esenţială iar colaborarea strânsă cu guvernele naţionale devine obligatorie pentru promovarea intereselor proprii în context european. În România, însă, Parlamentul României îşi exercită rolul de control parlamentar asupra Guvernului în materia afacerilor europene doar în temeiul Constituţiei, neexistând o lege care să clarifice exact mecanismele prin care instituţia legislativului poate urmări şi amenda activitatea executivului. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este esenţial ca Parlamentul României să se aplece cu seriozitate asupra implicaţiilor pe care abordarea pasivă de până acum o poate avea asupra procesului de legiferare la nivel european.

Consiliul European îşi găseşte, în Tratatul de la Lisabona, recunoaşterea fără a primi responsabilităţi noi. Acest for decizional, însă, va avea un preşedinte pentru a permite acomodarea punctelor de vedere dintre nivelul executiv şi cel legislativ. La rândul său Consiliul de miniştrii va beneficia de o viteză de decizie mai ridicată prin introducerea noului tip de vot cu majoritate calificată inclusiv prin extinderea domeniilor de aplicare. Iată de ce, pentru România este necesară o regândire a sistemului de cooperare inter şi intra-instituţională astfel încât prezenţa la reuniunile pregătitoare ale Consiliilor, şi nu numai, să aibă un caracter anticipativ. Creşterea vitezei procesului decizional va fi o realitate la care România va trebui să răspundă prin creşterea rigurozităţii procesului ce coordonare. Pe de altă parte, lecţia ultimilor ani a arătat că nu dubla reprezentare a Românei prin Preşedintele ţării şi Prim Ministru la Consiliul European necesită o clarificare constituţională, ci modul în care fiecare instituţie înţelege să îşi exercite pe plan naţional atribuţiile prezente în legea fundamentală.

Comisia Europeană va avea în continuare rolul de a promova interesul public european. Executivul european a avut în vedere, mai ales în ultimii cinci ani, o agendă a reformelor orientate către creşterea competitivităţii economiei statelor membre în context social. Ca obiectiv strategic pentru mandatul fostei Comisii Europene, Strategia Lisabona s-a aflat la originea Programelor Naţionale de Reforme elaborate de către fiecare dintre statele membre, a căror respectare, însă, a fost un atribut mai mult naţional şi mai puţin o asumare comună. Proiectul următor al Comisiei urmăreşte includerea obiectivelor Lisabona în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene obţinând astfel un singur document care să includă explicit temele care definesc un model socio-economic ale cărui principii se apropie cel mai mult de nevoia de sustenabilitate sau, mai precis, de echilibrul dintre resurse şi creştere economică pentru dezvoltare. Tratatul de la Lisabona întăreşte poziţia preşedintelui Comisiei dar leagă în acelaşi timp nominalizarea acestuia de rezultatele alegerilor europarlamentare (în viitor). În plus, vocaţia globală a Uniunii Europene va creşte prin înfiinţarea poziţiei de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate. Nominalizarea preşedintelui şi creşterea puterilor acestuia vor aduce mai multă legitimitate politicilor comunitare şi întărirea vocii unice a instituţiei. Este de aşteptat ca viitoarea CE să aibă de susţinut o partitură dificilă fiind prinsă între priorităţile imediate post-criză ale statelor membre şi nevoia de reforme fără de care UE nu va putea să îşi atingă obiectivul primordial, acela de actor global.

Orientarea noii Comisii Europene este sintetizată în strategia EUROPA 2020 care stabileşte ca obiectiv transformarea UE într-o economie inteligentă, sustenabilă şi incluzivă. Se urmăreşte un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi coeziunii economice, sociale şi teritoriale. Având în vedere evoluţia altor strategii ale UE în ceea ce priveşte gradul de atingere a obiectivelor, România poate înregistra progrese dacă va introduce în politicile publice obiective clare şi modalităţi de monitorizare a atingerii acestora.

Viziunea comunitară conţinută în strategia EUROPA 2020 asupra economiei sociale de piaţă pentru secolul XXI vizează: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare (creştere inteligentă); promovarea unei economii mai ecologice şi mai competitive, bazată pe utilizarea mai eficientă a resurselor (creştere sustenabilă); promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare care să genereze coeziune socială şi teritorială (creştere incluzivă).

Pentru atingerea acestor obiective se propun – la orizontul anului 2020 -  un set de cinci indicatori măsurabili: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64: 75%; investiţii în cercetare şi dezvoltare: 3% din PIB-ul UE; energie/schimbări climatice: realizarea obiectivului „20/20/20”; rata abandonului şcolar timpuriu[1]: sub 10%, iar ponderea persoanelor între 30 şi 35 de ani care au absolvit o formă de educaţie terţiară: cel puţin 40%; cetăţeni europeni expuşi riscului sărăciei: reducere cu 20 de milioane

În privinţa obiectivelor strategiei, România are nu numai obligaţia să introducă în politicile publice măsuri care să permită atingerea obiectivelor dar, mai ales, în actualele condiţii de criză responsabilitatea unei mult mai eficiente prioritizări. În ceea ce priveşte rata de ocupare este necesară extinderea abordărilor clasice cu o viziune de tip incluziv conform căreia trebuie introduse noi măsuri pentru îmbunătăţirea ratei de ocupare a femeilor şi rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici. În stabilirea obiectivelor complementare, tinerii trebuie vizaţi atât din perspectiva participării lor la educaţie şi formare, cât şi din perspectiva evitării riscului de excluziune socială. În ceea ce priveşte obiectivul de 3% din PIB-ul UE alocatinvestiţiilor în CD(stabilit şi anterior, pentru anul 2010, în cadrul Strategiei Lisabona) România trebuie să iasă din reflexul de a reduce până la stopare finanţarea domeniului având în vedere că pierderea capacităţii de cercetare nu se poate reface într-o perioadă de mai puţin de 15-20 de ani. Obiectivul „20/20/20” referitor la schimbările climatice şi energie a fost deja asumat de statele membre în contextul adoptării pachetului energie-schimbări climatice. România, însă, are handicapul de a nu fi formulat o strategie de exploatare a resurselor sale regenerabile, încă oscilează în a-şi întări din punct de vedere al competitivităţii companiile energetice naţionale şi nu stabileşte termenii de referinţă ai parteneriatului cu mediul privat în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Cât priveşte obiectivul educaţie acest domeniu trebuie abordat ca fiind elementul cheie pentru realizarea unei creşteri economice inteligente, bazate pe cunoaştere, inovare şi creativitate dar pentru că este una dintre soluţiile de reducere a sărăciei pe termen mediu şi lung.

România consideră că politica de coeziune rămâne cel mai important instrument comunitar pentru implementarea obiectivelor strategiei EUROPA 2020 la toate nivelurile (inclusiv regional şi local). Iatîde ce un obiectiv major pentru RO îl constituie îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor destinate modernizării infrastructurii de bază (transport, mediu, energie, comunicaţii etc.) şi dezvoltării zonelor rurale.

În ceea ce priveşte ansamblul politicilor comunitare acestea au primit, prin Tratatul de la Lisabona, o serie de referinţe noi. Astfel, la cele patru libertăţi fundamentale s-a adăugat cea a circulaţiei cunoaşterii şi inovării ; în cadrul politicii regionale s-a definit conceptul de coeziune teritorială ; schimbările climatice şi energia reprezintă, de asemenea priorităţi dar şi premiere din punct de vedere al prezenţei într-un astfel de document. De asemenea, clarificarea competenţelor Uniunii Europene vizavi de cele ale statelor membre sunt mai bine statuate în virtutea principiilor cooperării loiale, atribuirii, subsidiarităţii şi proporţionalităţii.  În acelaşi timp, pentru fundamentarea politicilor viitoare precum şi în relaţia cu statele membre, Comisia Europeană va trebui să ţină seama de noi prevederi introduse de Tratatul de la Lisabona conform cărora piaţa internă se va baza pe o economie socială de piaţă care să tindă spre ocupare deplină şi progres social. Iată de ce este nevoie de o dezbatere naţională în ceea ce priveşte particularităţile unui model românesc pe care PNL îl integrează conceptului de stat liberal, fără ca această viziune să elimine, ci doar să reorienteze atributele statului social.

În ceea ce priveşte relaţia României, în principal a Guvernului, cu Comisia Europeană rămân multe de făcut atât pe plan intern cât şi bilateral. Trebuie spus că, odată cu creşterea influenţei parlamentelor naţionale şi apariţia funcţiei de preşedinte al Consiliului European, Comisia Europeană va fi pusă în situaţia de a face eforturi suplimentare pentru a-şi păstra influenţa decizională. Aceste schimbări vor putea fi considerate un succes dacă va avea loc o scădere a birocraţiei comunitare pentru  îmbunătăţirea calendarelor de legiferare.

Una dintre problemele nerezolvate o reprezintă prezenţa cetăţenilor români în structurile CE. Astăzi, Comisia Europeană are un număr de cca. 30.500 de angajaţi (funcţionari, angajaţi temporari şi contractuali). Pentru România au fost alocate un număr de 698 de locuri (care trebuie ocupate până în anul 2011; în intervalul 2009-2011 se vor recruta cca. 360 de români) dintre care 42 funcţii de şefi de unitate (middle management), 9 de directori şi o poziţie de director general. Deşi la prima vedere ţinta pentru ocuparea a mai mult de jumătate din poziţiile înalte (directori) a fost atinsă, din păcate, în prezent numai 9 poziţii de şefi de unitate au fost ocupate (de fapt operaţionale fiind mai puţine – gradul de ocupare actual este de 35% iar termenul final este anul 2011) fără a mai discuta despre relevanţa poziţiilor. O strategie excesiv de rezervată ca cea din prezent, nu mai reprezintă o soluţie în contextul în care procesul decizional se va accelera iar în cele peste 1100 de grupuri de lucru ale CE se introduc noi teme de dezbatere. Pentru România prezenţa experţilor români în structurile Comisiei Europene este importantă deoarece aceştia vor contribui la o mai eficientă fundamentare a deciziilor tehnice, prin cunoaşterea specificului românesc, ceea ce va permite reducerea timpului de negociere. Pe de altă  parte este necesară o monitorizarea mai atentă a activităţii personalului detaşat din structurile guvernamentale la CE astfel încât să poată fi utilizate rapid datele publice cu privire la evoluţiile iniţiativelor comunitare.

O altă problemă care trebuie clarificată este legată de calitatea procesului de coordonare a afacerilor europene intra şi inter-instituţional la nivel naţional. Pentru România este esenţială buna colaborare între Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Afaceri Europene pe de o parte, şi între acestea şi Parlamentul României pe de altă parte. Astfel, trebuie depăşită etapa actuală în care pregătirea poziţiilor ţării noastre este doar rezultatul evaluărilor CE şi să se treacă la o nouă etapă în care deciziile naţionale să fie bazate pe studii (de impact) pregătite din timp, şi care să reprezinte baza negocierilor. În acest fel se va depăşi faza de conformare la politicile comunitare şi atingerea obiectivului de convergenţă cu acestea. O astfel de abordare va permite partajarea atribuţiilor în procesul de coordonare între MAE, ca interlocutor de primă instanţă al CE, şi DAE ca şi coordonator cu rol preponderent naţional şi tehnic. În acest context Institutul European din România (aflat în coordonarea DAE) va trebui să devină o structură activă care să permită legătura cu expertiza naţională în vederea fundamentării deciziilor guvernului. Ar fi o eroare dacă, în noul context european, coordonarea afacerilor europene ar rămâne doar o însumare sectorială a opiniilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu (în principal ministere).

O temă dificilă rămâne cea a comunicării cu publicul a problematicii europene. Această dificultate, recunoscută de toate statele membre, poate deveni un handicap cu ocazia transpunerii unor elemente de legislaţie comunitară în legislaţia internă. De aceea este important ca dialogul între guvern şi societatea civilă să fie îmbunătăţit. Mai mult, este necesar ca dialogul direct cu structurile europene să fie accentuat pentru o mai bună înţelegere a legislaţiei, a iniţiativelor sau a tendinţelor din politicile comunitare (lipsa de comunicare este relevantă dacă observăm că, judecătorii români au adresat curţii de la Luxemburg până în prezent doar 2 întrebări în scop de clarificare din care una nu a putut fi considerată în această categorie).

România are nevoie să îşi contureze mai rapid profilul de ţară în context european în funcţie de potenţialul său, de nevoile sale de dezvoltare şi de rolul său politic în zonă.

Conform art 1 din HG, s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012, cu suma de  648.233 mii lei din Fondul  de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2012 si alocarea acesteia bugetelor locale ale unor  unitati administrtiv-teritoriale pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital, precum si pentru cofinantarea unor proiecte finantate din fonduri exerne nerambursabile.

Din anexa la HG rezulta ca suma de 648 milioane lei(150 milioane euro) a fost alocata de guvernul Ungureanu numai localitatilor, oraselor, municipiilor si consiliilor judetene unde alesii locali fac parte din coalitia de guvernare PDL-UDMR-UNPR.

Cateva exemple semnificative cu alocarile sumelor:

• Municipiul Alba-Iulia-2 mil lei-primar PDL
• Consiliul judetean Arad-2 mil lei-presedinte PDL
• Consiliul judetean Bistrita-Nasaud-2 mil lei-presedinte PDL
• Consiliul judetean Bihor-2 mil lei-presedinte PDL
• Consiliul judetean Botosani-2 mil lei-presedinte PDL
• Municipiul Botosani-1,9 mil lei-presedinte PDL
• Municipiul Brasov-2 mil lei-primar PDL
• Baile Herculane-2 mil lei-primar PDL
• Otelul Rosu-3 mil lei–primar PDL
• Municipiul Calarasi-4,1 mil lei-primar PDL
• Consiliul judetean Covasna-4,9 mil lei- presedinte UDMR
• Municipiul Sfantul Gheorghe-3,4 mil lei-primar UDMR
• Consiliul judetean Cluj-2 mil lei-presedinte PDL
• Municilpiul Cluj-2 mil lei-primar PDL
• Consiliul judetean Dambovita-10 mil. lei-presedinte PDL
• Municipiul Targoviste-2 mil lei-primar PDL
• Municipiul Craiova-3,5 mil lei-primar UNPR
• Consiliul judetean Harghita-6,4 mil lei-presedinte UDMR
• Municipiul Deva-3,5 mil lei-primar UNPR
• Oras Voluntari-Ilfov-4 mil lei-primar UNPR
• Consiliul judetean Mures-5,6 mil lei-presedinte UDMR
• Municipiul Targu Mures-2 mil lei-primar PDL
• Municipiul Piatra Neamt-3,8 mil lei-primar PDL
• Municipiul Ploiesti-1,7 mil lei-primar PDL
• Consiliul judetean Satu-Mare-6,4 mil lei-presedinte UDMR
• Consiliul judetean Timis-2 mil lei-presedinte PDL
• Consiliul judetean Tulcea-2 mil lei-presedinte PDL
• Municipiul Rm Valcea-2 mil lei-primar PDL
• Sectorul 2 Bucuresti-6 mil lei-primar UNPR
• Sectorul 3 Bucuresti-2,3 mil lei-primar PDL
• Sectorul 6 Bucuresti-2 mil lei-pimar PDL

Dupa cum se observa mai sus, sumele au fost alocate cu scopul de a cumpara voturi cu bani din bugetul de stat(MITA ELECTORALA), in perspectiva alegerilor locale din luna iunie a.c., numai pentru autoritatile publice locale unde alesii locali fac parte din coalitia guvernamentala, cu incalcarea grava a prevederilor legale, respectiv a Legii nr 500 din 2002 privind finantele publice, si a Legii bugetului de stat pe anul 2012, astfel:

• conform  Legii bugetului de stat pe anul 2012, suma prevazuta la  Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului este de 226,9 mil lei, mai mica decat suma alocata( 648,2mil lei) prin aceasta HG, cu 421,3 mil lei;
• diferenta de 421,3 mil lei prin care s-a suplimentat netransparent Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, fata de suma aprobata in Parlament, nu se putea face decat prin cedarea unor sume de catre unii ordonatori principali de credite, diminuind astfel sumele alocate pentru anumite domenii(ex:sanatate, educatie, aparare, agricultura, etc.;
• alocarea sumei de 648,2 mil lei s-a facut in mod netransparent si fara nici o justificare privind cheltuielile urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar, respectiv  la 3 luni de la inceputul acestuia, incalcand prevederile art 30 alin. (2) si (3) din Legea nr 500 din 2002 privind finantele publice:

“Art. 30 Fonduri la dispozitia Guvernului

(2) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori                principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale             Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar.

(3) Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru        bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale             bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru                investitii finantate partial din imprumuturi externe, dupa caz.”

• conform art 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2012 sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată au destinatii precise, ceea ce nu este cazul sumelor alocate conform  Anexei la  Hotararea Guvernului nr 255 din 03 aprilie a.c,  publicata in MO, pentru care nu afost stabilita nici o destinatie, fiind alocate conform textului HG pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012;

Din cele expuse mai sus,  Guvernul Ungureanu prin aprobarea in mod netransparent a Hotararii Guvernului nr 255 din 03 aprilie a.c  a incalcat grav prevederile legale, respectiv a Legea nr 500 din 2002 privind finantele publice, si  Legea bugetului de stat pe anul 2012, propun BPC al PNL aprobarea intreprinderii urmatoarelor demersuri:

• Solicitarea Parlamentului Romaniei(SENAT) pentru infiintarea unei Comisii parlamentare de ancheta privind modul de alocare prin Hotararea Guvernului nr 255 din 03 aprilie a.c, a sumei de 648 milioane lei(150 milioane euro);
• Solicitarea Curtii de Conturi a Romaniei, de catre Parlamentul Romaniei(SENAT), de a efectua verificari cu privire la necesitatea, oportunitatea si legalitatea suplimentarii sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012, cu suma de  648,2 mil lei din Fondul  de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si alocarea acesteia bugetelor locale ale unor  unitati administrtiv-teritoriale, atat la Ministerul Finantelor Publice cat si la toti ordonatorii principali de credite care au cedat sume la  Fondul  de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, in anul 2012.

Cu deosebită stimă,

Daniel CHIŢOIU

Vicepreşedinte PNL

PS: declaratii privind Tratatul Fiscal-Traian Basescu si Emil Boc

Traian Basescu:”Acest tratat schimba modul de a face politica nu doar in Romania, ci in toata UE;Nu numai Romania a practicat acest sport al cumpararii de voturi cu bani din bugetul de stat;Pentru Romania mai e o problema, demagogia politica si pun egal in dreptul tuturor politicienilor si nu ma ridic deasupra lor.”

Emil Boc:”prin semnarea acestui tratat se consolideaza credibilitatea si prestigiul Romaniei in Uniunea Europeana; tratatul este unul impotriva populismului si pune economia Romaniei si bugetul tarii la adapost de raul pe care-l poate face populismul prin masuri si promisiuni fara acoperire”.

”Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri se va asigura că activitatea Cupru Min va continua în condiţii optime, reprezentanţii companiei începând demersurile pentru obţinerea urgentă a autorizaţiei de mediu”, a informat sâmbătă ministerul.

”Statul român are nevoie de parteneri serioşi, potenţi şi de bună credinţă în procesele de privatizare”, a spus ministrul Economiei, Lucian Bode.

Licitaţia pentru privatizarea Cupru Min va fi reluată, iar următorul contract va fi negociat în funcţie de aceleaşi clauze, a mai arătat Bode.

”Toate contractele de privatizare vor fi făcute publice. Această licitaţie nu este un eşec atât timp cât a fost protejat interesul statului”, a precizat ministrul.

Pe 26 martie, compania Roman Copper Corp. Canada a câștigat licitația organizată pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min SA Abrud, la preţul de 200,772 milioane euro.

Preţul de pornire a fost de 57,363 milioane euro.

Potrivit Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, la licitaţia cu strigare au participat trei ofertanţi, respectiv OZ Minerals Limited Australia, Dundee Holding BV Olanda şi Roman Copper Corp. Canada.

Potrivit acordului cu FMI, Guvernul trebuie să vândă Curpu Min până la finalul lunii aprilie.

Clauzele contractuale cerute de Ministerul Economiei și respinse de investitor:

• Roman Copper trebuia să vireze la Cupru Min 32,2 milioane euro, cu titlu de investiţii privind protecţia mediului şi gospodărirea apelor.
• Suma totală privind obligaţiile de mediu putea să crească.
• Statul putea face public contractul de privatizare.
• Roman Copper Corp. Canada ar fi trebuit să achite Ministerului Economiei pachetul integral de acţiuni Cupru Min, de 200,7 milioane euro, în maximum 30 de zile de la avizul Consiliului Concurenţei şi primirea autorizaţiei integrate de mediu.

Varianta canadienilor – Termenii ceruți de Guvern nu fuseseră incluși inițial în contract

Banca de investiții Bayfront Capital Partners, care controlează Roman Copper, a anunţat sâmbătă că ajunsese vineri la un ”acord verbal definitiv” cu Guvernul României, deși termenii impuși de stat nu fuseseră incluși ăn contractul inițial de privatizare a Cupru Min.

”Părţile au ajuns la un acord verbal final pe care am fost şi suntem în continuare pregătiţi să-l aplicăm complet”, a Mike Curtis, partner al Bayfront, potrivit unui comunicat.

Roman Copper a acceptat toţi termenii propuşi şi consideră că acel contract este valid, în vigoare şi angajant, se mai arată în comunicatul canadienilor.

Privatizarea Cupru Min era văzută de premierul Ungureanu ca rezultat al credibilității noului Guvern

Pe 29 martie, la trei zile de când canadienii de la Roman Copper Corp. au fost anunțați câștigători ai licitației pentru Cupru Min, la un preț de aproape 4 ori mai mare decât cel cerut inițial de stat, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu dădea deja acest succes drept rezultat al credibilității guvernului său, de-abia instalat.

”Vă dau un motiv de optimism şi este, trebuie să recunosc, un motiv de bucurie pentru cei care lucrează cu mine şi sunt prezenţi în această seară aici şi-au creat propriile insomnii de bucurie. Să vezi că o companie în faliment, o gaură neagră se poate vinde cu de patru ori preţul, pe seama credibilităţii unui guvern care de-abia s-a instalat şi la câteva zile după aceasta să vezi un pachet minoritar de acţiuni vândut într-o suprasubscriere incredibilă – de peste 150% – mie mi se pare că sunt nişte simptome bune. Probabil că e o febră, dar este febra unei frenezii economice, care se naşte din nou”, spunea Ungureanu, la un seminar pe teme economice.

sursa: www.cursdeguvernare.ro

Recuperarea decalajului de productivitate a muncii faţă de SUA, care se ridică la 15% la nivel de PIB/ora lucrată, rămîne un deziderat etern pentru statele europene. Unde se şi lucrează, în general, mai puţin decât în SUA: Germania 1.390 ore pe om, Franţa 1.554 ore pe om, SUA 1.681 ore pe om – ca medii naţionale.

Deşi utile teoretic, strategiile, planurile şi programele naţionale promovate şi cerute de UE nu pot înlocui o strategie naţională a competitivităţii pe termen lung. Mai ales că România are mult de recuperat nu doar faţă de Occidentul dezvoltat, care păstrează un decalaj de 15% atât faţă de media UE, cât şi faţă de fostele colege de bloc estic.

Referinţele în materie de competitivitate: Elveţia – prima în top

Pentru a avea o referinţă în materie de competitivitate, vă prezentăm clasamentul primelor zece ţări din lume, în care regăsim 7 ţări europene, toate din nordul Europei, două asiatice şi, desigur, SUA.

Ierarhiile sunt stabilite pe baza a 12 mari indicatori:

• instituţiile,
• infrastructura,
• macroeconomia,
• sănătatea şi educaţia primară,
• bunurile şi eficienţa pieţei,
• educaţia universitară şi nivelul de instruire,
• eficienţa pieţei muncii,
• evoluţia tehnologică,
• dezvoltarea pieţei financiare,
• dimensiunile pieţei,
• complexitatea mediului de afaceri
• inovaţia.

Topul celor mai competitive ţări din lume

1.Elveţia

2.Singapore

3.Suedia

4.Finlanda

5.SUA

6.Germania

7.Olanda

8.Danemarca

9.Japonia

10.Marea Britanie

Marea surpriză a acestui clasament este Finlanda, care a urcat de pe locul şapte pe locul patru, ca urmare, în principal, a poziţionării pe primul loc la nivelul sistemului de învăţământ.

Germania a fost penalizată de rigiditatea pieţei muncii (locul 125). Contrar percepţiilor încetăţenite, ea are tot mai puţini savanţi şi tehnicieni ( locul 41 în lume, de la poziţia 27 anterior).

O surprinzătoare discrepanţă pe criterii o întâlnim la SUA, care ocupă de-abia locul 90 mondial în termenii stabilităţii macroeconomice, pe fondul datoriei publice majore. Dar recordul în materie este deţinut de Japonia, aflată de-abia pe locul 113 la stabilitate macroeconomică, cu o datorie publică de 220% din PIB ( deţinută în mare majoritate de rezidenţi, altminteri ar fi o situaţie catastrofală).

România – cu 15% sub media ţărilor UE

Indicele global de competitivitate GCI pentru perioada 2011 – 2012 plasează Romania pe locul 77 din 142 de state. Puţin înaintea noastră figurează Bulgaria (locul 74) şi Croaţia (locul 76), dar devansăm Grecia şi Serbia (locul 95)

Locurile pe care le ocupă România la fiecare din indicatorii care formulează competitivitatea:

Pe criterii, se observă că numai patru dintre cele 12 luate în calcul ne îmbunătăţesc situaţia. Dintre acestea, cel mai favorabil, dimensiunea pieţei, nu este meritul nostru iar la alţi doi factori, sănătatea şi educaţia, „lucrăm” din greu pentru a coborî în clasament, odată cu alocările tot mai mici de fonduri şi alungarea bugetarilor rămaşi să facă apostolat pe bani puţini.

Dacă şi alte domenii, precum infrastructura, depind în mod hotărâtor de investiţii, într-o perioadă dificilă pe plan mondial. În schimb, pe zona instituţiilor şi a mediului de afceri am putea face progrese rapide, care ţin numai de capacitatea noastră de a ne organiza şi de a simplifica funcţionarea pieţelor.

Până la urmă, critic este sistemul cvasiinexistent de selectare şi păstrare a valorilor, care face diferenţa între ţări pragmatice, dintre care unele nu au prea „transpirat” la formarea specialiştilor şi preferă să-i ia de-a gata, şi ţări rispitoare pe motive pleziriste şi de corupţie, unde competenţa nu este apreciată la justa valoare.

După cum arată şi cifrele seci, care ne contrazic impresia bună pe care o avem despre noi ca popor, competitivitate fără competenţi recompensaţi corespunzător nu prea se poate.